17 March 2009

CIND SARBATORIM ...SI DE CE ATUNCI?

DIFERENTE CALENDARISTICE
Calendarul gregorian este varianta de calendar cea mai raspandit folosita. O modificare a calendarului Iulian a fost pentru prima oara propusa de doctorul napolitan Aloysius Lilius si a fost decretata de Papa Grigore al XIII-lea.

Introducerea calendarului gregorian a fost necesara deoarece, in cazul calendarului iulian, anul mediu era ceva mai lung decat anul astronomic, facand ca echinoctiul de primavara sa se mute usor inapoi in anul calendaristic. Motivul Bisericii Catolice pentru ajustarea calendarului era acela de a sarbatori Pastele la data pe care o credeau ei ca a fost stabilita la Primul Conciliu de la Niceea in anul 325. Desi unul dintre canoanele conciliului impunea ca toate bisericile crestine sa sarbatoreasca Pastele in aceiasi zi, in realitate aceasta nu s-a intamplat.

Biserica Alexandriei sarbatorea Pastele in sambata dupa sau in a 14-a zi dupa luna plina care cadea dupa echinotiul de primavara, pe care l-au stabilit pe 21 martie. Insa Biserica Romei considera ca echinoctiul cadea pe 25 martie si folosea alta zi a de sarbatorire.

Din secolul al X-lea, toate bisericile (cu exceptia a cateva de la granita Imperiului Bizantin), au adoptat Pastele Alexandrin, care plasa inca echinoctiul pe 21 martie. Cand a inceput folosirea noului calendar, pentru a corecta eroarea acumulata in 13 secole care trecusera de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la stergerea a 10 zile din calendarul solar.

Ultima zi a calendarului Iulian a fost 4 octombrie 1582 si a fost urmata de prima zi a calendarului Gregorian, 15 octombrie 1582.

Foarte putine tari au adoptat noul calendar pe 15 octombrie 1582. A fost vorba de Italia, principatele catolice ale Sfantului Imperiu Roman, Polonia, Spania si Portugalia. Tarile ne-catolice nu au fost de acord cu adoptarea reformei calendarului.

In Rusia, calendarul Gregorian a fost acceptat dupa Revolutia din Octombrie printr-un decret al Sovietului Comisarilor Poporului din 24 ianuarie 1918, care facea ca ziua de 31 ianuarie sa fie urmata de 14 februarie 1918.

In Romania, calendarul a fost introdus in 1919. Aceasta masura nu a fost adoptata si de bisericile ortodoxe rasaritene. In mai 1923, a fost propus un calendar Iulian revizuit care taia 13 zile ale acelui an si adopta o noua regula pentru anii bisecti care facea ca sa nu fie nici o diferenta intre cele doua calendare pana in anul 2800.

Bisericile ortodoxe din Grecia, Bulgaria, Romania, Polonia si altele din zona est-mediteraniana (Constantinopol, Alexandria, Antiohia si Cipru) au adoptat calendarul Iulian revizuit. Aceste biserici, care folosesc noul calendar, vor sarbatori Craciunul impreuna cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului Gregorian pana in anul 2800.

Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia, Ierusalim si cativa episcopi din Grecia nu au acceptat calendarul Iulian revizuit si vor continua sa sarbatoreasca Nasterea lui Cristos pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie in calendarul Gregorian, pana in anul 2100. Toate celelalte biserici rasaritene, care nu sunt ortodoxe, (copta-egipt , etiopiana, nestoriana, siriaca si armeneasca), vor continua sa folosesca propriile lor calendare.

In Romania crestinii apartinatori cultelor protestante sarbatoresc Pastele dupa calendarul Iulian revizuit. Si in cazul “reformei” ca si in cel al comunismului romanii au mers la extreme, au fugit de catolicism in bratele ortodoxiei. Ortodoxia i-a tinut pe romani laolalta intr-un singur “popor politic” atat in epoca statului liberal, cat si a celui totalitar, in virtutea dublului principiu “toti suntem romani” si “toti romanii sunt ortodocsi”.

Mai intaii statul liberal i-a daruit independenta -autocefalia- unitatea prin patriarhie si dominatia asupra celorlalte confesiuni-culte. Mai tirziu statul totalitar a scutit-o de concurenta periculoasa a Bisericii Greco-Catolice si i-a garantat securitatea in schimbul retragerii din sfera politicului. A fi “bun roman“ inseamna si azi pentru multi, a tine sarbatorile Romaniei si sarbatorile religioase ale Ortodoxiei romane.

Etica Ortodoxiei romanesti este de ordin precumpanitor politic si in deosebi juridic si nu atat de factura propriu-zis religioasa - un ansamblu de practici sociale cu rost de omologare culturala si de recunoastere identitara care nu cere participare ci supunere si conformare opiniei majoritare.

Nimic rau pentru BER in a tine Pastele la aceeasi data cu Biserica Ortodoxa, dar a pune aceasta pe seama patriotismului sau pe seama factorului religios este o mentalitate populista incorecta.

Corneliu
http://www.beronline.ro/forum/viewtopic.php?f=13&t=353

No comments: