31 August 2013

ZI DE RELAXARE LA DEB SI DANNY ACASA...

























SISTEM DE SUPRAVEGHERE- GRATUIT!

     
Ce-mi mai trece astazi prin cap? Oare ce?
      Sa incep cu dimineata... Peste gard direct in fata mesei mele - cum ma uit pe fereastra din bucatarie de la masa unde imi beau cafeaua cind sint acasa, sint 4 apartamente si deci 4 familii vecine. Asa ca dati-mi voie sa va relatez activitatea in vecini in jur de 8 dimineata astazi. Unii vecini puneau sus o chestie din aia uriasa umflata cu aer unde copiii sar in sus ca si floricelele . Evident era ziua vreunui copil...dar pina una alta, tinarul tata se gindi sa incerce el jucaria asta si se auzeau strigatele lui Tarzan ...mai degraba racnete de bucurie daca este posibil asa ceva.
     Nu s-a incheiat bine episodul asta ca s-au auzit strigate si mai si de la vecinii din fata...Doamna zbiera cit o tinea gura...la inceput neintelese cuvinte...mai pe urma concrete ordine de evacuare - pentru sotul- sau ma rog...persoana cu care isi imparte viata.
     Primul impuls a fost sa zic si eu ca si fariseul..."Iti multumesc Doamne ca eu nu sint ca ei"...Mai apoi m-am pocait de gindul asta si i-am multumit Domnului ca nu urla nimeni la mine. Ba m-am dus in gradina si am facut citeva buchete ca sa le duc la Deb ca are si ea ceva chermeza la ea acasa...si am facut inca un aranjament de flori pentru prima vecina...cea cu sarbatoarea...Este prima data cind dau cu ochii de ei ca abia ce s-au mutat. M-am dus la gard cu vaza cu flori si am chemat-o ...i-am spus ca am inteles ca sarbatoresc ceva si mi-a spus ca e ziua fetitei ei. Aranjau doua mese in curte. I-am intins vaza si i-am felicitat. Intre timp am vazut ca s-a desumflat jucaria aia uriasa umflata cu aer...o fi spart-o taticul; s-a jucat prea tare, cine stie???...
     Asa ca...ma gindesc care-i lectia pe ziua de azi cu privire la vecinii mei? Se pare ca daca Dumnezeu face planurile...este in planul Lui sa locuiesc pe-aci. Parintii mei care locuiau la doua case de mine s-au mutat la ranchul fratelui meu. Deb este dusa...si uite ca vecinii astia imi tin de urit...mai stii? Ca sa nu ma plictisesc...sau poate ca sa stiu sa fac diferenta. Ce diferenta? Poate ca sa vad ca fara Dumnezeu nu este pace si cu El pacea exista in orice vecinatati? Ca uite...o mie de prostii se intimpla intr-o parte si alte timpenii in cealalta parte dar mie nu mi s-a intimplat nimic. Si am fost plecata de 2 saptamini de-acasa si nu mi-a disparut nimic...
     Ce-mi mai trece prin cap? Este faptul ca El trimite ingerii Lui sa ne pazeasca oriunde am fi. Asadar tu cel care citesti sa-ti amintesteti ca tot pamintul este a Lui. Si El poate face sa tisneasca izvoare de apa in cea mai uscata pustie. Nu stiu ce o sa se intimple cu vecinii mei. Anul asta s-au intimplat doua crime deja...doi tineri au fost impuscati in drum in fata casei mele ( unul a murit), si o femeie tinara de 27 de ani a fost junghiata doua case mai incolo - a murit si ea. Si cu toate astea... pot sa spun ca nicaieri nu dorm mai bine decit acasa...si ca ii multumesc Domnului ca petecul asta de pamint de sub picioarele mele este supraveghiat de El. For free...( de gratis).
   

30 August 2013

DE CITIT...NEAPARAT!!!

http://matematicasiteologie.wordpress.com/2013/08/29/interviu-cu-parintele-ieremia-de-la-putna-doctor-in-matematica-la-universitatea-berkeley-din-california-sua/

UN ALT PAHAR DE ...APA...

  Vizavi de povestioara de mai jos (vezi  http://www.peginduri.com/2013/08/un-pahar-de-apa.html), mi-am amintit ca cineva mi-a relatat odata o alta poveste despre un alt pahar de apa. Omul calatorea cu motocicleta undeva in tara Romaneasca si i s-a facut grozav de sete. Trecea printr-un sat unde stia ca locuia o familie de credinciosi si cunoscindu-se putin cu dinsii s-a gindit sa se opreasca la poarta lor si sa ceara un pahar de apa. Ce poate fi mai normal decit asta?

     Nu i-a trebuit mult insetatului sa gaseasca poarta si sa bata. Gospodina era tocmai in curte - ca era zi de spalat si dumneaei spala harnica la rufe. Au dat binete si au repetat frazele de rigoare - ca oamenii care nu s-au vazut de ceva timp - dupa care insetatul nostru s-a grabit sa-si exprime doleanta..."daca se poate...un pahar de apa, va rog"..."Cum sa nu"...a venit obisnuita replica..."imediat!"...
     Gospodina noastra s-a dus in casa dupa o cana dupa care a iesit in curte si dintr-o galeata ce statea la soare a ras de pe fundul galetii ce apa mai era acolo si a intins-o omului nostru. Apa fusese scoasa din fintina care nu era decit la citiva pasi si pe fundul galetii se adunasera ceva nisip si alge ...si paharul cu apa era decorat cu aceste ramasite.
      De rusine omul a baut din apa ceea molesita de soare. S-ar fi bucurat daca gospodina l-ar fi invitat sa scoata el apa din fintina...dar...se vedea ca o deranjase si paharul asta cu apa nu fusese in programul ei...
      Si uite asa...un pahar de apa isi pierde buna reputatie...Ca nu conteaza ce dai, daca nu stii cum sa dai. Biblia ne invata sa dam in Numele Domnului si ar trebui sa ne cercetam bine cind daruim, cind intindem cuiva fie si un simplu pahar de apa. In Numele Lui ar trebui sa dam asa cum a daruit Dumnezeu pe Fiul Sau Preaiubit...fara pata...pretios...perfect...si L-a dat cu dragoste ca sa ne curme setea dupa vesnicie...pentru o vesnicie.
   

29 August 2013

Un pahar de apa...

...Cald mai e in Fresno... Venind de la lucru am intrat la un magazin sa-mi cumpar ceva de mincare - n-aveam chef sa maninc la restaurant. Gloria, o alta doamna din clasa mea mi-a sugerat un magazin cu produse organice care prepara si mincare. Si ea mergea intr-acolo si mi-a sugerat sa o urmez.
     Aerul conditionat merge aproape la maxim in masina si inca mi se pare ca nu racoreste suficient. O urmez pe Gloria si iesim din Freewayul 99 pe Shaw...o strada lunga care trece prin citeva vecinatati atit de ciudate si de diferite una de alta...parca ar apartine unor lumi diferite.
     Trecem stop dupa stop si intersectie dupa intersectie...si parca la fiecare stop si la fiecare intersectie se schimba peisajul, arhitectura...si parca oamenii care se misca incoace si incolo sint diferiti...alta clasa sociala, alta societate...
     La prima intersectie citiva homeless ( oameni fara casa) tragind de cosurile lor incarcate cu tot ce au in posesia lor se miscau alene la umbra unei cladiri uriase cautind parca sa gaseasca punctul cel mai racoros al umbrei. Citeva intersectii mai departe - o lume diferita...foarte ocupata... se grabeste in toate directiile si poti sa recunosti in felul in care se grabesc ca au  scopuri precise si planuri concrete. Mai incolo citeva stopuri si arhitectura este complect schimbata. Cladiri elegante cu ferestre mari si intrari primitoare, despartite de spatii verzi si flori multicolore...Lume eleganta , costume si tocuri inalte si o atmosfera de bunastare...
     Aici intr-un shopping center este si magazinul de care mi-a vorbit Gloria. Masina ei semnalizeaza la stinga si o iau dupa ea. Intram in magazin si cumparam ceva mincare gatita, calda si Gloria imi arata catre un raft frigorific unde erau bauturi racoritoare. Luam fiecare cite o sticla de apa minerala cu sirop. Mi-e cald si mi-e  sete si parca as vrea sa ma racoresc pe loc - dar o sa astept sa maninc mai intii. Ochii Gloriei zimbesc si ei  fericiti in timp ce mina ii sta posesiva pe sticla rece...
      Ne urcam in masini si pornim catre hotel. Dar cum iesim din parcarea magazinului stopul de la intersectie este rosu...si ne oprim. Pe insula de ciment fierbinte a bulevardului un barbat intre doua virste cu o pancarda in mina si capul plecat se plimba in sus si in jos. De obicei ignor oamenii astia- sint prea multi in oras si toti au acelasi mesaj. Se ofera sa lucreze dar de fapt stau la cersit. Am auzit ca unii fac bani buni cu treaba asta...da...da...mesajul spune "Dumnezeu sa te binecuvinteze" si suna bine...dar......si mintea mea gaseste o mie de scuze de ce trebuie sa ignor pe oamenii astia care cersesc. Si cum trece pe linga mine acuma ma gindesc..."si ce-o sa faca cu banii? isi cumpara droguri sau de baut?"  Am toate motivele sa port masca indiferentei pe fata in timp ce stau comoda in cabina masinii in care aerul conditionat sufla puternic si muzica cinta incetisor. Eu in lumea mea...El in lumea lui. La urma urmei poate asta a ales in viata...
     Omul trece a doua oara pe linga masina mea si citesc..."Nu sint lenes. Vreau sa muncesc..." Cind ajunge in dreptul masinii lui Gloria, vad o mina care iasa pe geamul ei si sticla rece de apa minerala cu sirop ...Omul intinde mina ...masinile pornesc...si in oglinda retrovizoare il vad cum deschide sticla repede si o pune la gura.
Ma uit la plasa de pe scaunul din fata de linga mine si vad gitul sticlei mele cu apa minerala...Inghit in sec. Si o umbra de parere de rau simt ca ma umbreste si-mi strica dispozitia... imi amintesc de rasplata pe care unii o vor primi pentru un simplu  pahar de apa...asa spune in Biblie. Am avut sansa sa fac o investitie serioasa ....
     Daca ar fii fost vreodata vreun moment prielnic sa ofer un pahar cu apa cuiva - asta era momentul...Din nefericire m-am ocupat de judecati si alte teorii si presupuneri si am pierdut ocazia. Daca omul vroia sa lucreze sau nu - n-as fi putut sa stiu, dar ca i-a fost sete ...da...de asta eram sigura...
   

28 August 2013

REGULA DE AUR...


http://radoinicolae.blogspot.com/2013/08/regula-de-aur-in-diferitele-religii.html

CULMEA NESIMTIRII...

   
Dumnezeu ne vorbeste fiecaruia...cind intr-un fel cind intr-altul. Uneori trebuie sa schimbe modul in care ne vorbeste pentruca nu pricepem.
     Am avut de multe ori discutii cu Dumnezeu...adica El a vorbit si eu a trebuit sa ascult. Si unele discutii au fost grele sau lungi...altele dulci si pline de dragoste.
     Consider ca aseara mi-a vorbit cu dragoste dar si cu dojana. Venisem tocmai de la Deb care nu se simtea bine. I-am facut un masaj si la plecarea mea era pe jumatate adormita. Deb si Danny locuiesc intr-o vecinatate splendida. Casa lor este foarte frumoasa - dar casele din imprejurimi sint exceptionale - poze de album. Cu gradinute manechiurate pina la ultima floricica...si ferestre de toate formele si marimile si ce sa mai vorbesc?...bogatie si frumusete. Una din cele mai bune vecinatati din Fresno. Ma mustram singura ca nu mi-am luat aparatul sa fi facut citeva poze.
     Asa cum am scris mai sus, tocmai intrasem obosita in camera mea de hotel si ma gindeam cu placere la imaginile inca proaspete pe retina mintii mele...si totodata parca cu durere si parere de rau ca eu locuiesc intr-o zona unde crima si uritul sint la ele acasa. Degeaba tot repar eu la casa si fac curat, ca vecinii mei se simt bine in gunoi si neorinduiala. Si incepuse sa-mi para rau de mine...ma gindeam pe de o parte ca n-am sa locuiesc niciodata intr-o zona atit de buna si pe alta parte ma mingaiam cu gindul ca macar copiii mei locuiesc intr-un loc atit de frumos.
     Mestecind marunt si adulmecind la gindurile astea m-am dus la fereastra sa o deschid si sa aerisesc putin camera. De la fereastra mea ceva mi-a luat atentia. Cum sint la etajul 3 pot sa vad prin gradinile si parcarile din jur- si peste gard de parcarea hotelului vad doi oameni care isi pregateau culcusul pentru noapte. Din doua cosuri de alea mari de cuparaturi, care erau incarcate cu lucrurile lor, isi alegeau niste saltele subtiri si paturi si...in curind i-am vazut intinsi la orizontala pentru somnul de noapte.
     Am ramas uitindu-ma la ei vreme indelungata. Noaptea cind m-am trezit m-am uitat sa vad daca sint tot acolo...iar acum dimineata am realizat ca un al treilea homeless ( om fara casa) era asezat la rind cu ei si de-acuma isi adunau lucrurile. Erau asezati in spatele unui business si probabil nu vroiau sa fie acolo cind oamenii vor veni la lucru...
     Va mai intrebati cum vorbeste Dumnezeu? Vorbeste cind intr-un fel , cind intr-altul. Asa spune Biblia...si uneori felul cum ne vorbeste ne mustra...chiar daca uneori nu foloseste nici macar cuvinte. Ma simt ca si un milion de dolari si in acelasi timp mi-e rusine de mine. Am tot ce-mi trebuie- si imi lipseste un singur lucru. MULTUMIREA!

27 August 2013

DACA-I MARTI...NU-I MIERCURI...

      Binecuvintata dimineata. Mi-am adus aminte fara nici un efort cite binecuvintari a revarsat Dumnezeu peste mine si peste casa mea. Am citit putin din Biblie despre citeva din miracolele pe care le-a facut Domnul Isus si mi-a picat fisa la niste amanunte mici dar cred eu insemnate.
      In primul rind oamenii au cerut sa li se dea ceva...vedere, viata, sanatate, etc. Si abia dupa aceea au primit. Biblia spune ca nu avem pentruca nu cerem sau cerem cu scopuri mirsave. Si nu cerem de multe ori pentruca nu ducem lipsa...Si cind facem cereri trebuie sa le facem cu multumiri si cu credinta ca am si primit raspunsurile la cereri. Mi-am mai amintit ca credinta este in El. In ziua de astazi se practica tot felul de credinte - traim intr-o lume pagina care crede in orice ( cica toate drumurile duc la ...virf) dar de fapt aceste credinte nu duc nicaieri - orizontul lor este acum si aici. Pina si musulmanii care cred in Paradis nu sint siguri ca ajung acolo din moment ce nici Mahomed nu a fost sigur de acest lucru.
      O zi noua imi sta in fata - o zi in care pot sa aleg cel putin atitudinea pe care sa o am daca nu altceva. Am ales sa imi deschid sufletul in fata voastra si sa vedeti omenescul neputincios din mine, nu odata...Viata de credincios este o lupta continua. S-ar dori sa fie o crestere, o maturizare. Asa cum creste copacel un copil si se maturizeaza in timp, asa si noi crestem in credinta care este o incredere neclintita in El. Si cresterea se face prin experiente personale, asa cum un copil creste si invata experimend . Odata ce a atins soba fierbinte stie sa nu mai puna mina pe ea data viitoare. Asa si noi invatam uneori cu suspine. Domnul Isus desi Fiu de Dumnezeu s-a pregatit pina la 30 de ani pentru lucrarea care o avea de facut.
     De ce spun toate acestea?... Plutesc pe apa vietii si eu in barca mea asa cum plutiti si voi in barca voastra. Fiecare avem idealurile si dorintele noastre si credintele noastre. Nu am cu ce sa ma laud decit ca stiu care imi este destinatia si mai stiu ca Cel care a umblat pe ape poate sa-mi duca barcuta la destinatia respectiva. Si tare as dori sa va pot face sa va ginditi un pic la aceasta destinatie si la nevoia unei relatii strinse si intime cu Cel care poate porunci chiar si valurilor si furtunii sa se potoleasca...Va doresc o zi minunata pe intinsa Mare a vietii...valuri usoare ...soare suficient...si adieri placute!

26 August 2013

DACA AM PUTEA SA VEDEM SUFLETUL...


     E dupa amiaza; o zi in care mi-am stors mintea sa fac fata celor 8 ore de invatatura. Cita straduinta pentru o slujba care sa acopere nevoile noastre fizice. Dar nu sintem numai trup...avem si suflet. Cit si ce facem pentru suflet? Cit ne intereseaza cum arata sufletul? Sintem intens preocupati cu figura noastra exterioara...cheltuim timp si bani ca sa aratam bine. Unii fac exercitii intense...timp indelungat si multa energie consumata pentru a intretine un trup sanatos si frumos. Cum arata insa sufletul din noi?
    Ma gindesc uneori ca sufletul unora dintre noi arata ca si cineva dehidratat, flamind, neingrijit...Daca sufletul ar fi vizibil, ne-ar fi rusine sa iesim in public...
    Ma bate insa un gind...Intr-o zi...sufletul va fi vizibil...Cum o sa arate oare?

UN TABLOU REAL...

 ( ce ceva timp in urma...scriam...)
Astazi pe culoarele unui cabinet medical, un tata tinea in brate un baietel de vreo 4-5 anisori. Copilul era agatat cu miinile de gitul lui si la intervale scurte tata il mingaia, il saruta pe frunte si ii spunea…

-Ti-am promis ca stau cu tine…nu te ingrijora ca sint aici…Mai trecea putin timp si cind tatal vedea ca se agita, repeta promisiunea…

In sfirsit numele lor a fost chemat si au intrat amindoi in laborator…ca la urma urmei asta era problema…cel mic era acolo ca sa i se ia singe.

La putin timp dupa ce au intrat, am auzit un plins de copil…nu erau tipete ci doar un plins mai mult de frica decit de durere…si dupa alte citeva minute au iesit din laborator. Tata cu baietelul lui legat - incatusat in jurul gitului lui. Tatal ii spunea celui mic…

-Nu ti-am spus ca nu te las singur? Ai vazut ca n-a fost asa de rau cum ai crezut? Si eu am fost chiar acolo cu tine…

………..

Am zimbit imaginii din mintea mea. Tatal Nostru Cel Ceresc , carindu-ne prin viata si promitindu-ne …”cu nici un chip…n-am sa te las”…”nu te teme, caci eu sint cu tine”…”nu te ingrijora”…”aruncati asupra mea toate ingrijorarile voastre”…Adu-ti aminte de acest tablou cind mai treci prin vreo incercare…Este un tablou real…

LUNI DIMINEATA...

     O noua saptamina...curata ca lacrima. Depinde si de noi cum o sa fie de frumoasa sau de mizgalita la sfirsitul ei. Sint din nou  in drum spre scoli...si sint sigura ca o sa fiu frustrata iara la maxim. Dar trebuie sa invat si cu ajutor de sus poate se prinde ceva de mine.
      Doamne da-mi rabdare ca sint sigura ca  rabdarea ma va ajuta. Oh...sa nu-mi dai situatii complicate care sa-mi puna rabdarea la incercare asa cum o faci de cite ori iti cer rabdare...Eu iti cer produsul final si nu centrifuga in care se creeaza starea de rabdare...
     Ok...si sa-mi mai dai Doamne si intelepciune. Stiu ca ea vine de la Tine si stiu ca frica de Tine este inceputul ei...dar eu vreau inteligenta sa inteleg procesele astea complicate cu care va trebui sa lucrez...Da...da...stiu ca orice lucru incepe cu inceputul...dar poti face Doamne o exceptie pentru mine?
      Si mai vreau pace...sa nu ma tulbure nimic in timp ce invat. Ok...mi-ai mai spus ca si pacea vine tot de la Tine, ca avindu-Te pe Tine am pace...dar stii cum e Doamne...este ora 7:25 si trebuie sa plec de la hotel sa fiu la timp la clasa si nu am vreme sa stau sa ma tirguiesc cu Tine...Ai si Tu rabdare cu mine si fii mai intelegator Doamne, ca eu sint pe pamint aici si Tu esti in cer unde nu sint nevoi si nemultumiri de loc...
     Oh...ai trimis pe Fiul Tau si deja se stie cum este pe aici? Da...inteleg...stiu...am aflat...Da...trebuia sa stau de vorba cu Tine mai devreme, dar stii...am mai intirziat in pat...Ok...si mai puteam sa iau mai putin timp cu imbracatu si aranjatu...da...si puteam sa renunt la micul dejun care a ajuns pina la urma sa fie un "mare" dejun...
     Oh Doamne...uite e tare tirziu acuma...te rog sa ma ierti. Miine...miine promit sa incep ziua asa cum trebuie. Promit ca Tu ai sa fii primul si ultimul...pe lista mea...
..............................................
     Sa aveti cu toti o zi buna...si Domnul sa ne dea intelepciune sa punem lucrurile din viata noastra intr-o perspectiva corecta...

24 August 2013

LA BUCATARIE...

Nu mi se intimpla des...dar daca am motiv serios imi pun si sortul de bucatarie. Si astazi am facut oatmeal(uruiala de ovaz) muffins. Motivul este faptul ca lui Deb si lui Danny le plac acesti muffins - si pentruca sint cu oatmeal sint buni daca ai probleme digestive -  stim noi de care.

Asa ca am terminat proiectul si am facut...o multime de muffins. De patru ori cit cerea reteta, ca sa le ajunga la copii o vreme. Promit ca sint la fel de gustosi pe cit de frumosi. Si am sa va dau si reteta ca este una simpla. Mmmmm... cel putin unu n-o sa-mi scape pina nu-l musc!!!

Ok...sa stabilesc intii ce este oatmeal- dictionarul zice ca este uruiala de ovaz. Eu am sa scriu insa oatmeal ca mi-e mai usor.
1 ceasca de oatmeal
1 ceasca de lapte batut
1/2 ceasca sau un baton de unt la temperatura camerei
1/2 ceasca de zahar brown
1 ou la temperatura camerei
1 ceasca de faina
1 lingurita pudra de copt
1/2 lingurita bicarbonat
1/4 lingurita sare
1/4 ceasca de stafide
(Daca nu ai buttermilk ( lapte batut) poti folosi lapte la care sa adaugi 1 lingurita de zeama de lamiie sau otet)

Intr-un castron combini laptele batut cu oatmealul si il lasi asa pentru o ora.

Ungi tavile cu unt

Cuptorul la 400 grade Faraday ( habar nu mai am in Celsius)_
Cu mixerul combini untul cu zaharul si la urma adaugi oul.

In alt castron pui faina cernuta, pudra de copt, bicarbonatul si sarea. Amesteci si apoi incepi sa torni in untul cu zahar combinatia de faina si alternind cu oatmealul si mesteci...nu uita sa mesteci!!!

Adauga si stafidele si ...voila...Pui in tava si dupa 25 de minute la cuptor te poti declara mare bucatar.
                                      Pofta buna!








DACA...

Proverbe 2:1-9
Fiule, daca vei primi cuvintele mele, daca vei pastra cu tine invataturile mele, daca vei lua aminte la intelepciune, si daca-ti vei pleca inima la pricepere; daca vei cere intelepciune, si daca te vei ruga pentru pricepere, daca o vei cauta ca argintul, si vei umbla dupa ea ca dupa o comoara, atunci vei intelege frica de Domnul, si vei gasi cunostiinta lui Dumnezeu. 

Caci Domnul da intelepciune: din gura Lui iese cunostinta si pricepere. El da izbinda celor fara  prihana, da un scut celor ce umbla in nevinovatie. Ocroteste cararile neprihanirii, si pazeste calea credinciosilor Lui. 

Atunci vei intelege dreptatea, judecata, nepartinirea, toate caile care duc la bine.

23 August 2013

AM AJUNS ACASA...

     Am ajuns acasa. Si de la poarta m-au asteptat surprizele...M-am uitat peste gard si am vazut o cutie de la florarie...Oare de la cine? Si ...oare cind au adus-o? Poate florile sint deja uscate...
Dar...iata surpriza...si florile sint minunate.
     Azi dimineata cind am plecat de la hotel mi-a trecut un gind prin minte si am vrut sa nu-l uit. Gindul era ca daca as multumi mai mult Domnului, as avea nevoie sa cer mult mai putine lucruri...
Acu' seara , pe linga multumirile obisnuite pe care trebuie sa I le aduc, am inca o multumire. Multumesc Domnului pentru Cristina Micsa, Florin, Nicole si Damaris, pe care abia astept sa-i cunosc in persoana. 

CREIONUL...

La inceput…fabricantul de creioane ii spuse creionului:
"Sint cinci lucruri pe care vreau sa le stii inainte de a te te trimite in lume. Aminteste-ti de ele si vei fi creionul cel mai bun. Vei fi capabil sa faci multe lucruri mari, dar numai daca vei fi in miinile cuiva.
Din cind in cind cu durere va trebui sa fii ascutit, dar acest lucru va face sa fii un creion mai bun.
Vei fi capabil sa corectezi greselile pe care le vei comite, dar trebuie sa stergi…si trebuie sa depui din nou efortul. Intotdeauna partea cea mai buna din tine e cea care se afla in interiorul tau.
In orice situatie te vei afla va trebui sa continui a scrie. Si va trebui sa te consumi lasind o urma pe drumul tau, care sa fie un semn clar si inteligibil pentru toti.
Creionul intelese tot ceea ce i se spuse si se aseza cuminte in penar, pregatit sa intre in lume si stiind care era scopul existentei sale.
……………
Tu esti asemenea creionului: daca iti vei aminti mereu de aceste cinci lucruri, vei deveni cu fiecare zi ce trece o persoana din ce in ce mai buna. Vei fi capabil sa faci lucruri mari, numai daca te vei pune in miinile Lui Dumnezeu, ca astfel sa poti fi un dar pentru ceilalti.
Din cind in cind cu durere, va trebui sa fii"ascutit" prin intermediul dificultatilor ce le vei intilni pe drum, dar acest lucru, va face din tine o persoana mai puternica.
Vei fii capabil sa corectezi propriile tale greseli si datorita lor sa cresti.,
Partea cea mai importanta din tine va fii ceeace porti in interiorul tau.
Pe orice drum vei merge, va trebui sa lasi un semn. Si indiferent de imprejurari, slujeste-L pe Dumnezeu in orice lucru.
………..
Fiecare din noi este asemenea unui creion. Fiecare din noi a fost creat cu un scop special. Intelegind si amintindu-ne acest lucru vom putea continua drumul pe acest pamint, si intr-o relatie zilnica si strinsa cu Dumnezeu vom putea lasa urme de care sa nu ne rusinam odata. Am fost creati pentru a face lucruri mari…dar numai daca stam in mina marelui ashitect…altfel fom fi sursa multor mizgaleli...

22 August 2013

DE-ALE LUI PACALA...

     Este a patra zi de "scolarizare" fortata...Toate ar trebui sa fie bine si frumoase ca s-ar parea ca n-am nici o grija alta decit sa-mi vad de "invatatura" dimineata si apoi sa ma relaxez. V-ati uitat vreodata la vreun film unde arata un personaj intr-un hotel dragut sau un restaurant bun...aratind "important" si ca si cind ar fi fost parasutat in bratele norocului? Eu m-am uitat de multe ori cu admiratie la tipii astia...
     Ei bine...eu sint acel personaj astazi cu exceptia importantei- aia imi lipseste - nu mi-a dat-o nimeni pina acuma. Dar am un card al companiei in poseta si ala plateste pentru tot ce as consuma zilele astea ...dar deja  ma simt din ce in ce mai grabita sa ma duc acasa. M-am dus din nou la Cheesecake Factory ca e peste drum de hotel...Nu mi-a fost foame deloc- si daca eram acasa nu mincam- dar asa ca plateste Compania...m-am simtit obligata sa-i mai usurez de citiva dolari. M-am asezat cind am fost poftita la masa cu fata la o oglinda sa vad ce este in jur fara sa arat curioasa - ca n-aveam ce altceva sa fac sau cu cine sa conversez. La masa vecina erau trei cupluri de pensionari- dar nu din cei ca la noi in Romania, saraci si necajiti...sau cu o droaie de nepoti dupa ei. Nu...astia erau din cei care au dus o viata buna in America si au resurse sa se plimbe acuma de la soare la racoare dupa cum le este gustul. Doamnele in virsta dar elegante...bronzate de la ultima vacanta . Dinsii in pantaloni scurti si bluze colorate...aratind ca si cind au venit de pe terenul de golf...Altii mai tineri, altii mai in virsta...altii mai veseli altii mai chipesi...altii mai zgomotosi...
     "Mai"... mi-am zis eu in gind...eu nu apartin de nici una din grupele astea de oameni. Pai stati sa va zic de ce...Neam de Pacala cum sint...m-am gindit ca ce-oi face eu serile la hotel?! Asa ca mi-am cautat cel mai mare geamantan ce-l avui in casa si l-am burdusit cu haine de calcat. Asa am pornit la drum duminica seara...si...precum mi-am stabilit- saptamina asta am calcat toate rufele din geamantan. Ba mi-am mai luat si o punga de corespondenta nedesfacuta. Aproape gata si cu aia...Cum sa stea "Pacala" degeaba?
     Cind am ajuns insa la hotel, rezervatiile au fost la etajul doi. Nu ca m-ar fi deranjat asta...cu exceptia ca liftul tocmai s-a stricat si...a trebuit Rodica sa care geamantanul ala urias sus pe scari...Pacala...va spun eu...
     Am ajuns la concluzia ca desi ma acomodez si inteleg viata unora...eu ma pot bucura numai de stilul meu de viata simplu. Nu simt nevoia sa-mi faca nimeni patul...nu ma dau in vint dupa mincarea de la restaurant...drept sa zic...dupa saptamina asta de mincat "afara"...cred ca toate mincarile seamana una cu alta- si mi-e dor de ceva facut pe soba mea...chiar daca ar fi un simplu oatmeal ...
     De cite ori jinduim la viata altora o facem din prostie...ca Dumnezeu stie exact ce-i mai bun pentru noi. Eu sint doamna si regina in cocioaba mea...dar cind ma preumplu prin lume cum fac acuma...ma simt ca Pacala - vesnic calcind in strachini...vesnic cu cojocu-ntors pe dos...vesnic stinghera...
    Dar miine...ma duc acasa pentru doua zile. Casa...dulce casa...Multumesc Doamne pentru coltul meu de rai...

21 August 2013

MI-E DOR DE CASA...

     Sint de trei zile la hotel. Cineva imi face patul , mincare la restaurant...ar trebui sa ma simt bine. Gresit...Mi-e dor de casa mea unde...nu face nimeni patul si unde nu intotdeauna spal vasele la timp. Mare lucru sa ai o casa insa - cit de mica, cit de saracacioasa - dar sa fie cuibul tau...
     Gindindu-ma la casa mea paminteasca m-am trezit ca ma gindesc la casa vesnica. Ne ducem cite unii de-aici de pe pamint confuji si nelinistiti nestiind unde mergem, unde ne petrecem vesnicia. Nu exista comfort mai mare ca acela care il ai in casa ta. Domnul Isus ne-a promis ca se duce sa ne pregateasca un loc- ca in Casa Tatalui Sau sint multe locasuri si unde va fi El vom fi si noi. Ne costa asa de putin sa avem confirmarea ca sintem mostenitori impreuna cu Mintuitorul. Pai daca nici la hotelul asta nu ma simt bine, ca-mi spala si-mi face patul altcineva, si imi pregateste micul dejun...cum o sa fie de comfortabil in iad? Mi-e dor de casa mea...si daca as gindi mai mult si mai bine ar trebui sa-mi fie dor de casa Tatalui meu...o casa solida si sigura care sa ne gazduiasca pentru o vesnicie intreaga.

MULTUMESC...

Din "Hughs for Daughters"
Chrys Howard
tradus Rodica Botan

Ce lucru teribil este acela de a fi indatorat cuiva, nu-i asa? Te duci la un film si descoperi ca nu ai bani suficienti sa cumperi un pepsi…si trebuie sa te imprumuti. Si spui cuvintele alea neplacute…”am sa-ti platesc inapoi…” Cui ii este mai greu? Celui ce cere si se indatoreaza sau celui caruia i se cere? Poate ca e la fel pentru amindoua persoanele.

Cel care face promisiunea, incearca sa-si intipareasca in minte , sa tina in recordul mintal datoria respectiva, stiind ca exista posibilitatea sa uite de datorie poate chiar inainte sa inceapa filmul; iar celalalt care il imprumuta stie si el de existenta acestei posibilitati dar nu vrea sa il faca pe prietenul lui sa se simta prost…

Dar sa fii dator cuiva…este totdeauna o situatie lipsita de confort…cu exceptia cind cel caruia ii datorezi iti iarta datoria.

Ce eliberat te simti cind auzi cuvintele…”Nu te ingrijora despre asta…totul este acoperit”. Ceea ce inseamna ca nu mai trebuie sa platesti datoria si nici sa te mai simti vinovat din cauza ei. Putem vreodata sa platim orele, banii, energia pe care le-au cheltuit parintii cu noi? Nici gind! Asa cum nu vom putea rasplati niciodata Domnului Isus pentru datoriile platite pentru noi la Calvar. Astea sint situatii cind doar simplul “multumesc” este suficient . Astazi poate fi unul din aceste momente. “Multumesc Doamne pentru tot ce ai facut pentru mine.” Datoria este deja platita si uitata…a ramas doar sa spui “multumesc” Celui ce a platit ce datorai…

Dragostea? Aaaa...Am stiut, dar am uitat!!??

"Ce inseamna dragostea?"
Un grup de profesionisti au pus aceasta intrebare unui grup de copii in virsta de 4 la 8 ani...
Raspunsurile pe care le-au primit au intrecut orice asteptari si au fost mai adinci si mai pline de inteles decit oricine si-ar fi putut imagina.
....................
Bunica mea are reumatism si nu se mai poate apleca sa-si faca unghiile de la picioare. Asa ca bunicu i le face el chiar daca si el este bolnav de reumatism...asta este dragoste!!!
Rebecca - 8 ani
................
Cind cineva te iubeste, felul in care iti rosteste numele este diferit. Stii precis ca numele tau suna bine si frumos in gura lor...
Billy - 4 ani
........................
Dragostea este cind o fata se parfumeaza si un baiat se da cu colonie si apoi se intilnesc ca sa se miroase unul pe altul!
Karl - 5 ani
.........................
Dragoste este cind te duci afara la restaurant si ii oferi cuiva cartofii tai prajiti fara sa ii ceri sa ti-i dea inapoi.
Chrissy -6 ani
........................
Dragostea este ce te face sa zimbesti cind esti obosit.
Terry -4 ani.
..............................
Dragoste este atunci cind mami ii face cafeaua lui tati si gusta un pic din ceasca lui de cafea sa fie sigura ca cafeaua e buna.
Danny -7 ani.
..............................
Dragoste este atunci cind te pupi tot timpul. Si dupa ce te-ai saturat de pupat inca mai ai chef sa stai de vorba cu persoana aia.
Mami si tati sint asa...Arata tare gretos ...
Emily -8 ani
………………………………………
Dragoste este ceva ce exista in camera cu tine la Craciun daca te opresti din a deschide cadourile si stai si asculti…
Bobby -7 ani.
……………………………….
Daca vrei sa inveti sa iubesti mai bine, trebuie sa incepi cu un prieten pe care il urasti…
Nikka-6 ani
(cred ca ne-ar trebui citeva milioane ca Nikka pe planeta noastra).
…………………………………
Dragoste este cind ii spui unui baiat ca iti place camasa lui si mai pe urma el o imbraca in fiecare zi!
Noelle -7 ani.
……………………………………..
Dragoste este o batrinica si un batrinel care inca sint prieteni chiar daca s-au cunoscut de atita vreme…
Tommy -6 ani.
…………………………..
In timpul recitalului meu de pian am fost pe scena si mi-a fost frica. M-am uitat la oamenii care ma priveau si l-am vazut pe taticul meu care mi-a facut cu mina si mi-a zimbit. El a fost singurul care a facut asa…dup-aia nu mi-a mai fost frica…
Cindy -8ani
……………………………………
Mamica mea ma iubeste pe mine mai mult decit pe oricine altcineva. Nu vine nimeni altcineva sa ma sarute seara inainte de culcare…
Clare -6 ani.
………………………………….
Dragoste este cind mommy ii da lui Taty cea mai buna bucata de friptura de gaina…
Elaine -5 ani.
……………………..
Dragoste este cind mamy il vede pe taty transpirat si mirosind a transpiratie si inca spune ca el este mai frumos decit Robert Redford.
Chris -7 ani.
…………………………………….
Dragoste este cind catelusul tau te linge pe fata chiar daca l-ai lasat singur toata ziua…
Mary Ann -4 ani.
……………………………………
Stiu ca sora mea mai mare ma iubeste pentruca imi da mie hainele ei mai vechi si trebuie sa se duca sa-si cumpere altele…
Lauren -4 ani.
………………………………..
Cind iubesti pe cineva, genele tale se misca repede in sus si in jos si stelute mici iasa din tine…(Cita imaginatie)
Karen -7 ani.
…………………………Dragoste este cind Mammy il vede pe tati pe toaleta si nu crede ca este gretos…
Mark -6 ani.
…………………………
N-ar trebui sa spui “te iubesc” daca nu crezi din toata inima. Dar daca crezi, ar trebui sa spui mereu. Oamenii uita asta…
Jessica -8 ani.
……………………..
Si ultima …apartine cistigatorului; un baietel de 4 ani care avea un vecin in virsta si care isi pierduse recent sotia.
Dupa ce l-a vazut pe batrinul sau vecin plingind de citeva ori, baietelul a trecut in curtea vecinului, s-a urcat pe genunchii lui si doar a stat linistit acolo.
Cind mama lui l-a intrebat ce i-a spus vecinului el a raspuns…”nimic…doar l-am ajutat sa plinga!!!”
……………………….

M-AU TRIMIS...

La scoala iara...
      Tusa Marta din Aiud era ingrijorata de mine ca nu mai apar pe blog. Asa ca fac o marturisire publica (    :)   ) - m-au trimis sefii  iara la scoala. Adevarul este ca tot departamentul a fost trimis si toate procedurile si tot ce am stiut a devenit istorie. Sintem instruiti intr-un sistem nou GIS( Geographic Informational System.) si sint in Fresno pentru 3 saptamini. Nu mi s-a intimplat nimic rau...desi nu sint prea bucuroasa ca iara trebuie sa invat. Imi facusem mintea ca data viitoare cind ma duc la scoala o sa ma duc sa invat olarit.
    Ok...sint in lobby la hotelul unde stau si ma grabesc la clase. Deocamdata o sa cad  ..."pe ginduri"...cind mai am timp...Pina atunci Domnul cu mila Lui ...mie sa-mi dea intelepciune si rabdare si voua sa va dea tot ce aveti nevoie pe ziua de azi...

15 August 2013

ODATA PE AN...(58)

Psalmul 139

Doamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti, stii cind stau jos si cind ma scol, si de departe imi patrunzi gindul. Stii cind umblu si cind ma culc, si cunosti toate caile mele. Caci nu-mi ajunge cuvintul pe limba, si Tu, Doamne, il si cunosti in totul. Tu ma inconjuri pe dinapoi si pe dinainte, si-Ti pui mina peste mine. O stiinta atit de minunata este mai pe sus de puterile mele: este prea inalta ca s-o pot prinde. Unde ma voi duce departe de Duhul Tau, si unde voi fugi departe de Fata Ta?

Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortilor, iata-Te si acolo; daca voi lua aripile zorilor, si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii, si acolo mina Ta ma va calauzi, si dreapta Ta ma va apuca. Daca voi zice:"Cel putin intunericul ma va acoperi , si se va face noapte lumina dimprejurul meu!" Iata ca nici chiar intunericul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua, si intunericul ca lumina.

Tu mi-ai intocmit rarunchii, Tu m-ai tesut in pintecele mamei mele: Te laud ca sint o faptura asa de minunata. Minunate sint lucrarile Tale , si ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine cind am fost facut intr-un loc tainic, tesut in chip ciudat , ca in adincimile pamintului. Cind nu eram decit un plod fara chip, ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rinduite, mai dinainte de a fi fost vreuna din ele. Cit de nepatrunse mi se par gindurile Tale Dumnezeule, si cit de mare este numarul lor. Daca le numar sint mai multe decit boabele de nisip.
.........................
Cerceteaza-ma Dumnezeule, si cunoaste-mi inima! Incearca-ma, si cunoaste-mi gindurile! Vezi daca sint pe o cale rea, si du-ma pe calea vesniciei!

USA




“Eu sint Usa. Daca intra cineva prin Mine, va fi mintuit; va intra si va iesi , si va gasi pasune.” Ioan 10:9 ( Domnul Isus spune acest lucru).

Citind versetul acesta m-am gindit la religia adevarata. Ascultam un crimpei de predica zilele trecute si Yusuf Michael, un pastor egiptean vorbea de biserica vizibila- si ca ea nu este adevarata biserica, sau ceva in genul asta. Si banuiesc ca avea dreptate in dreptul unor biserici care au o forma dar n-au continut.
Ce simplu este acest verset si ce mult spune. Biserica adevarata il are pe El. De fapt El este Usa…si numai cine intra prin El are viata vesnica. Am vrut sa ma gindesc un pic la o usa si ce poate acea usa sa insemne pentru noi.
Ok…imaginati-va un party – se tine o sarbatoare undeva la care este multa lume invitata. Esti asa de aproape de ce se petrece inauntru. Auzi vocile vesele ale celor care se bucura inauntru, auzi clinchetul tacimului pe farfuriile de portelan…si te desparte de starea de bine ce se petrece dicolo…asa de aproape de tine…doar o usa…Si daca nu intrii pe usa respectiva nu poti intra in camera ospatului. Intrii pe alta usa , te aflii in alta parte.
 Domnul Isus spune ca prin El se poate intra si se poate iesi…ai libertate totala. Prin aceasta usa ajungi la pasune, adica la starea suprema de fericire si libertate si multumire. Considerind ca am fost comparati cu oaia, pentru o oaie nu exista loc mai potrivit decit pasunea. Oaia nu stie sa isi caute pasunea singura. Daca pastoral nu o duce la o pasune buna, oaia cu inteligenta ei de …oaie… sta pe loc si maninca iarba pina la radacina ei chiar daca la o palma de loc este o pasune excelenta. Oaia nu se stie duce nici la apa…Si chiar cind e dusa, trebuie sa fie dusa la ape linistite ca se sperie de clipocitul apei. Doamne fereste sa ajungi sa traiesti depinzind de creierul unei oi…
Dar El este Usa…intrarea intr-o viata imbelsugata. El este Usa, care ne asigura libertate. El este Usa – Usa care deocamdata sta deschisa si poate oricine sa intre. El nu este Religie- El este Usa spre mintuire. Asa ca daca esti religios…de orice religie ai fi, ar trebui sa te gindesti bine daca ai intrat pe Usa…ca formele si dogmele si traditiile, de orice forma si denominatie ar fi, sint egal cu zero daca n-ai intrat pe Usa care este Christos. Biblia nu promoveaza o religie- Biblia ni-l ofera pe Christos. Oricine il cauta este asigurat ca Il si gaseste.

Tu…da… tu cel care citesti aceste rinduri…L-ai gasit?Ai intrat pe Usa?

13 August 2013

PINA SE ZICE ASTAZI...MAI AI O SANSA!!!

Dennis Fisher- tradus Rodica Botan
     Intr-o scrisoare pentru fiul sau Eduard, Albert Einstein i-a dat urmatorul sfat…"Viata este ca si mersul pe bicicleta. Ca sa-ti pastrezi echilibrul, trebuie sa te misti". Sfatul marelui fizician este intelept si practic.
     Acelasi sfat poate fi aplicat vietii de credinta. Multi credinciosi inainteaza prin credinta chiar prin incercari dureroase si necazuri. Dar cind experimenteaza o problema morala personala - isi pierd balanta si cad. Regretele lor si simtamintul ca nu merita iertarea Lui Dumnezeu ii poate tine pe loc si ei nu mai pot inainta in viata lor spirituala.
     Biblia insa ne da multe exempleale cu oameni care au experimentat caderi spirituale serioase. Avraam a mintit pe faraon - despre sotia lui, Sara ( Geneza 12:11-17). Iacob l-a inselat pe tatal sau ca sa fure binecuvintarea lui Esau (Genesa 27:18-29). Moise nu il asculta pe Dumnezeu si loveste stinca in loc sa vorbeasca cu ea (Numeri 20:7-12). Dar in ciuda acestor caderi, ni se spune ca toti acestia au capatat ce le era fagaduit mai inainte …datorita credintei lor (Evrei 11:39)
     Aceste caractere biblice sint aratate ca exemple pentruca desi au cazut, s-au reintors la Dumnezeu si au continuat sa il urmeze. Daca ti-ai pierdut cumva balanta datorita unei alegeri pacatoase, si ea te tine pe loc…cere-ti iertare si urmeaza-L pe Dumnezeu care iti ofera inca o sansa...

OUL...

Fara sa spargi un ou...stii cum poti sa afli daca este proaspat? Coaja de ou are multi pori- si in timp ce se invecheste, umiditatea din ou se pierde si este inlocuita de aerul de dinafara care patrunde inauntru si in timp...strica oul. Ouale proaspete contin mai putin aer - lucru care face ca un ou proaspat pus intr-un pahar cu apa sa se aseze pe fundul paharului. Cu cit ouale sint mai vechi cu atit pozitia lor este mai de suprafata pina cind cele cu adevarat stricate, plutesc deasupra.

CE MULT POATE FACE PUTINUL...



Ma doare spatele…de fapt ma doare intr-un singur punct, dar ce conteaza ca-i numai un punct? Muschiuletul ala mic sau nervul ala aproape invizibil face un taraboi pe spinarea mea – ce n-ai pomenit! Nu pot sa fac nimic- dar absolut nimic. Am luat ibuprofen si mi-am pus citeva petece cu medicamente dar pina se linisteste napraznicul de el scot fum si foc pe nari.

Mi-a trecut prin minte un alt trup. Biserica. Trupul Lui Christos, iar noi madularele acestui trup. Si da…uneori sintem ca si muschiuletul asta mic care face pe nebunul in spatele meu. Degeaba este mic, probabil nici prea important…leaga si el ceva oscioare pe acolo, ceva coaste…ca uite a stricat dispozitia intregului trup. Imi tin capul intr-o  mina si abia pot sa scriu…Am vrut sa-l masez dar nu ajunge mina pina acolo. Si asta mi-a dat de gindit ca ne-am putea ajuta si noi unii pe altii sa ne mai treaca de unele dureri…dar vezi, pentru asta trebuie sa simtim unii pentru altii. Iar daca nu simtim…inseamna ca noi nu sintem in Trup, ca altfel ne-ar durea…

Ce exemplu minunat este acest exemplu – aceasta comparatie a bisericii cu un trup…ca sa intelegem cita nevoie avem unii de altii, ca sa intelegem cit de mult ne afecteaza binele sau raul celuilalt, ca sa invatam sa ne slujim si sa ne ajutam reciproc.

Si ma gindesc acuma…ce mult poate face putinul nostru citeodata…daca-l facem…