29 January 2009

CONCURS 4. CE MI-A FACUT MIE DOMNUL

Different has left a new comment on your post "CE MI-A FACUT MIE DOMNUL!": Era o zi obişnuită de ianuarie.

Eu eram la şcoală, iar ultima oră din ziua aceea era istoria.Profesorul o asculta pe una dintre colegele mele, iar nouă nu ne putea capta atenţia, fiindcă ne zbura gândul doar la cum să ajungem mai repede acasă.

Mă uitam la desenele realizate de colega mea de bancă, Giulia. Ea obişnuia să se întâlnească cu o gaşcă de copii de vârsta noastră, cu care făcea tot felul de lucruri interzise, iar la şcoală, nu o dată, aprinsese bricheta în bancă şi o ţinea să ardă lemnul băncii doar aşa, din teribilism sau plictiseală.

Mă rugam de multe ori pentru ea, ca Dumnezeu să îi vorbească, dar parcă nu vedeam nicio schimbare.Preţ de câteva clipe, am privit în tăcere desenele ei, apoi am tras aer adânc în piept şi am întrebat-o: "Giulia, crezi că există Dumnezeu?" Ea mi-a răspuns după un moment de gândire: "Parţial, da, însă sunt multe lucruri controversate în legătură cu acest subiect. Am văzut un film în care erau prezentate dovezi că au existat mai multe persoane cu numele Isus, care au fost crucificate şi au înviat a treia zi."

Am început atunci să-i explic că Satan ştie că Isus a murit pentru păcatele lumii şi că doar prin El avem mântuire şi vrea să pună în umbră acest adevăr. El oferă mai multe variante, ca să-i inducă pe oameni în eroare.

Profesorul a remarcat că vorbeam cu colega de bancă şi m-a ridicat în picioare. Mi-a cerut să repet întrebarea pe care o pusese el şi să răspund la ea, că dacă nu îmi dă 3. Poate pentru unii un 3 nu ar fi însemnat nimic, dar pentru mine era o ameninţare reală, fiindcă aveam nevoie de medie mare pentru admiterea la liceu.

Eu nu ştiam întrebarea, am tăcut două secunde, o colegă mi-a şoptit-o, am spus cu voce tare întrebarea, dar nu ştiam răspunsul la ea, aşa că s-a lăsat o linişte apăsătoare. Profesorul le-a cerut tuturor colegilor să deschidă cartea de istorie şi să caute răspunsul la întrebare.

În sinea mea, îmi repetam: "Doamne, ştiu că Tu îmi vei da răspunsul, că Tu mă iubeşti şi le porţi de grijă celor ce sunt ai Tăi."Colega ce era în picioare spunea în continuare lecţia, iar eu cu ceilalţi 24 de colegi căutam în manual răspunsul cerut.

Dintr-o dată, am întrerupt-o pe colega ce vorbea şi am dat răspunsul pe care-l găsisem chiar în secunda aceea. Profesorul se arătă mulţumit şi îmi ceru să mă aşez. Am răsuflat uşurată. Scăpasem fără să încasez un 3.

Seara, am participat la programul de tineret de la biserică. În timp ce eram acolo, am primit un telefon care m-a luat prin surprindere. Giulia îmi spunea că era în faţa bisericii, în frig, şi că voia să intre, ca să se încălzească. Nu mai fusese niciodată la biserică.A intrat, a stat până la capăt, iar la ieşire mi-a spus că i-a plăcut foarte mult şi că vrea să vină cu mine şi data viitoare.

Mi s-a părut incredibil cum a lucrat Dumnezeu şi cum a găsit cu cale să-mi răspundă la rugăciunile făcute pentru Giulia. Pentru un motiv atât de neaşteptat, din cauza frigului, Giulia intrase în biserică şi fusese mişcată de cele auzite.

I-am mulţumit lui Dumnezeu pentru dragostea Lui faţă de mine şi pentru răspunsul Lui. A fost pentru mine o zi deosebit de preţioasă!...

No comments: