Discutie intre doi embrioni -autor necunoscut-
- Si tu crezi in viata de dupa nastere?
- Desigur. Dupa nastere trebuie sa urmeze ceva. Probabil ca ne aflam aici tocmai pentru a ne pregati pentru ceea ce urmeaza.
- Ce prostie! Dupa nastere nu urmeaza nimic. Si, de altfel, cum ar putea sa arate?
- Nu stiu exact, dar desigur ca va fi mai multa lumina decat aici. Poate ca vom umbla pe propriile picioare si vom manca cu propria gura.
- Ce tampenie! Nu se poate sa umbli. Iar ca sa mananci cu gura, chiar ca ar fi de ras! Doar noi mancam prin cordonul ombilical. Insa ia sa iti spun eu ceva: putem exclude viata de dupa nastere, pentru ca deja acum e prea scurt cordonul ombilical.
- Ba da, ba da, cu siguranta va fi ceva. Insa,probabil, ceva mai altfel decat ne-am obisnuit aici. - Pai de acolo nu s-a intors nimeni. Odata cu nasterea, viata se termina, pur si simplu. De altfel, viata nu este altceva decat o permanenta inghesuiala, in intuneric.
- Eu nu stiu exact, cum va fi, daca ne vom naste, dar desigur ca o vom gasi pe MAMA, iar ea va avea grija de noi.
- Pe mama? Tu crezi in mama? Si dupa tine, unde ar putea ea sa fie?
- Pai oriunde, in jurul nostru. Doar traim in ea si prin ea. Fara ea, nu am fi deloc.
- Eu nu cred asta! Eu nu am vazut nicicand, nici un fel de mama, asa ca e evident ca nu exista.
- Dar, uneori, cand suntem in liniste, o auzim cum canta, simtim cum mangaie lumea din jurul nostru. Stii, eu cred ca viata adevarata ne asteapta abia de acum incolo!...
4 comments:
Fr Ioanid are o poezie frumoasa "Puiul"
....cind la marginiele lumii cineva din cer va bate ...Cioc!... Cioc,cioc!
Si-n acest stravechi gaoc
se va face o freastra
catre lumea cea mareata .
Si-atunci ,frate,cit va fi de bine
Sa ai pieptul cu suspine,
sa ai umerii cu cruce ,
sa ai timplele cu spini,sa ai fata toata plina de-a lacrimilor salbe !
........................
Caci acestea toate ,toate se vor face ...aripi albe si tunica de lumina
si cununa de rubin si toiag de -mparatie
care stie lumi sa-nfrunte
dupa cum Ioan a spus
Cind ne va sclipi pe frunte
numele etern Isus !
Frumoasa poezie...si cu toate astea nu astaptam ziua aia asa cum s-ar cuveni...
acel Nume etern exista deja pe fruntile noastre...eu astept cu cea mai mare nerabdare Acea zi...ce poate fi mai frumos? ce poate fi mai glorios ? mai vindecator, mai alinator, mai superb decat Intalnirea eterna cu Mirele nostru...il iubesc enorm si ma bucur ca va veni cu siguranta...e pe drum ...Ii aud pasii, ii aud vocea "iubita mea, mai e puuutin "...traiesc prin El si pentru El si cu El...Amin...
Ce frumos...n-am ce adauga decit ca e minunat sa stiu ca exista copii al Lui Dumnezeu de calibrul asta. Dumnezeu sa te binecuvinteze oriunde ai fi sa fi lumina si pentru altii.
Post a Comment