LA SFIRSIT DE AN...

O dimineata cetoasa ca multe altele in ultima vreme. Cumva m-am adunat sa merg la lucru. Am dat de mincare la Cairo si Nairoby… ciinii lui Debby…doi ciini inalti,negri…rasa grayhounds; sint uriti daca ma intrebati pe bine, dar Debby ar argumenta pe tema asta. Cindva au fost alergatori de cursa…acum sint ciinii mei de "paza".Cel putin asa zice Deb. Se pricep tot atita sa pazeasca cum ma pricep eu la dans. Nairoby nici nu stia sa latre pina nu l-au adus pe Cairo. Acuma a invatat sa latre, dar latra numai la rotile masinii. America e libera si pentru ciini…ma rog; sa latre la ce-o vrea, dar sa latre; sa stie lumea ca am ciine la casa.
Poseta, telefonul…cheile…si pe usa afara. Ceata nu prea grea…doar destula sa faca totul sa apara ireal…numa potrivit pentru cineva care a trebuit sa deschida ochii dar nu e sigur daca e treaz inca. M-am obisnuit cu naveta cum s-a obisnuit magarul cu sumanu. Parca asa-i zice. De cind sint in tara asta, cam asta-i programul. Daca locuiesc undeva, lucrul se muta la o ora distanta…m-am tot straduit o vreme sa scap de naveta. Acuma am acceptat. Asta e. Citeodata condusul asta imi limpezeste gindurile. Altadata ascult la" Focus on the family". Au fost ani de-a rindul cind radio a fost cel mai bun si mai credincios prieten si programul lui James Dobson m-a fortificat de fiecare data. As putea zice ca am invatat fantastic de mult si m-am maturizat ascultind programele lui.
Incalzesc masina si pornesc la drum. Pe Freeway nu prea multe masini, si chiar si mai putine truckuri. Toata lumea trage acasa. E ultima zi din an. Pe partea aialalta de glob, lumea se pregateste de revelion. Am facut socoteala ca la ora 2 astazi in Romania se celebreaza noul an. In Romania se celebreaza Anul nou mult mai mult ca aici si toata lumea sarbatoreste cumva. Aici lumea nu prea se omoara cu Anul nou. Poate stau treji pina la 12 si…atit.
Ce-o mai aduce si anul asta. Conflictul din Gaza desi e ignorat de restul lumii, care cred ca s-a saturat de conflicte…este in toi. Ma intreb de ce nimeni nu da dreptate evreilor desi este evident ca au dreptate, dar cum sa le dea cind scara valorilor este rasturnata si nimeni nu mai stie stinga de dreapta. Ii vad pe palestinieni plingindusi copii raniti sau morti oridecite ori evreii trimit o bomba…cind ei singuri isi trimit copii legati cu bombe la moarte in fiecare zi…ca pe niste eroi; si atunci se bucura ca merg la Allah.
E ultima zi din an…Anul asta Deb s-a mutat la casa ei. Mari schimbari pentru mine. Am sperat totdeauna ca va ramine pe aproape. Ca si in povestea aia veche…un ochi plinge si altul ride. Un lucru schimbat pentru totdeauna.
Aveam mai mult chef sa mentin casa si gradina cind locuiau copii mei cu mine. M-am invatat sa fac totul pentru altii si nu ma mai trage inima la nimic acuma. Economia merge prost si probabil Obama va decide ca nu mai am nevoie de banii investiti in pensie. El va imparti ca toata lumea sa fie multumita…si poate in acest proces de a multumi pe toata lumea o sa-mi pierd si pensia pentru care am economisit de-o viata…
Vine vremea cind tot ce "va sta" va fi ceea ce am dat Domnului. Si asta nu in viata vesnica si inca de pe aci de pe pamint…Ce-aduce anul? Obama probabil avea dreptate…schimbari. Ce schimbari? Nici macar Obama nu stie ce schimbari. Domnul insa le stie. De aia …la sfirsit de an si inceput de an nou, Doamne…faca-se voia Ta…cu casa, checul, investitiile, copii,cei dragi…si cu mine. M-am saturat sa ma tot lamentez si sa ma zbat ; si asa tot nu pot schimba nimic. Cel putin Tu sti ce faci si nu vrei moartea pacatosului…ci indreptarea lui. Sint obosita si confuza si speriata si singura si dezorientata…ia-ma de mina in anul care vine…si pe mine si pe cei pe care ii iubesc.
La multi ani!!!