23 March 2013

Contracte Vechi (din 1999)



Astazi, cautind ceva intr-o cutie cu o mie si una de amintiri am dat peste un contract vechi pe care il facusem cu Debby si prietenul ei Danny pe vremea cind acestia aveau 16 ani . Trebuie sa mentionez ca ei au crescut in aceeasi Biserica si ca s-au jucat impreuna de cind au avut 4 ani. (cu Barbies)…
Pentruca carnetul de conducere le dadea mai multa libertate decit as fi vrut eu sa aiba, am facut cu ei un contract pe care toti trei l-am semnat si care explica conditiile vizitelor si a timpului pe care si-l pot petrece impreuna. Cind Debby avea musafiri, era o regula deja impamintanita la noi acasa ca usa de la camera ei nu era voie sa fie inchisa. Pe la 16 ani au avut deja si primele lor joburi. Avind masina, joburi si alte activitati in Biserica si in afara Bisericii asta le dadea mai multa libertate …Cu cit aveau ei mai multa libertate cu atit aveam eu mai putin control, mai ales ca jobul meu era departe de casa. Asa ca am convenit cu ei si impreuna am facut un contract pe care l-am semnat si pe care l-am pus pe frigider cu un magnet, ca sa ne amintim toti despre promisiunile facute.
Acum ei sint casatoriti de citiva ani buni…au ris cind le-am aratat vechiul contract. La vremea aia insa…asta a fost “Legea Mezilor si-a Persilor”…

………………................................

Am sa traduc continutul acestui contract:
















































…………………..............................................

“Daniel Pernes nu are voie sa o ia afara pe Deborah Sferdian afara in zilele saptaminii: luni, marti, miercuri si joi. Se pot vedea doar pentru probleme legate de scoala, urgente, probleme de lucru sau Biserica.

Rodica Botan o va pedepsi pe Deborah Sferdian daca afla ca fara stirea ei s-au intilnit si daca au cheltuit bani. Daniel Pernes nu are voie sa se opreasca la resedinta lui Rodica Botan daca aceasta nu este acasa; iar daca trece cind ea este acasa pentru motivele mentionate mai sus, nu poate sa ramina dupa ora 8 seara in timpul saptaminii.

De asemenea nu este voie sa se stea la telefon dupa ora 10 seara, iar conversatiile zilnice nu pot sa fie mai lungi de 30 de minute.

Daniel Pernes si Deborah Sferdian au permisiunea sa se intilneasca in timpul saptaminii doar ca sa practice cintari pe care sa le cinte la program duminica. Practica trebuie sa fie terminata la ora 9 seara miercurea, dar nu mai tirziu. Joia cind avem repetitii de orchestra Daniel Pernes poate sa stea de asemenea mai tirziu, pina la ora 9. Noi cei mentionati mai jos, semnam acest contract…”

9 comments:

Anonymous said...

Super!! Se vede ca ti-a fost greu, dar ai fost foarte implicata in viata copiilor.

Rodica Botan said...

Nici acuma nu mi-a trecut oboseala si sint casatoriti de citiva ani buni...
:)

disa said...

Rodica, e bine ca te-au ascultat. Ai mei baieti nu-mi ascundeau nimic, dar trebuia sa le ascund eu pe fete, prietenele lor, fata de mame. Stii cum sunt mamele de fete...

Anonymous said...

Hahaha!!! Incredibil, e prima oara in viata cand aud de asa ceva! Important e ca a functionat! Bravo tie, ai gasim o modalitate eficienta de a tine lucrurile sub control! Tot respectul!...

Rodica Botan said...

A trebuit sa devin inventiva... Dumnezeu ne-a creat pe toti asa de diferiti...cu unii lucreaza intr-un fel cu altii in alt fel...

asa si noi cu copii nostrii...Daca i-as fi interzis sa-l vada ar fi gasit metode oricum. Asa am acceptat situatia pina la un punct si am negociat ;de fapt in perioada asta copii invata ca anumite drepturi se platesc cu responsabilitati...si de fapt asta am negociat noi. Chiar si contractul a fost scris de ei amindoi, bineinteles le-am explicat care sint ingrijorarile mele si ca nu eram impotriva prieteniei lor, ci dimpotriva doream ca ea sa ramina ceva bun care poate progresa la timpul potrivin in ceva si mai bun...

Anonymous said...

Superb! Esti geniala Rodica! Si spun asta pentru ca prin natura meseriei mele (profesor) vad cat de greu le este mamelor 'de fete' mai ales, sa aiba un control asupra odraslelor. In societatea in care traiesc eu (canadiana) observ cu mahnire ca parintii au devenit un fel de 'servitori' ai copiilor lor. Dorinta lor devine lege pentru parinti! Din pacate nu isi dau prea bine seama cat de mult rau le fac prin asta. Cat despre limitele pe care parintii ar trebui sa le impuna adolescentilor mai ales in perioada in care se infiripa idilele, cu regret o spun ca le-au cam uitat. Am acut o remarca cuiva despre asta (limite si pana unde sa imi permit sa merg) si mi s-a spus ca sunt 'baba' de acum (am doar 34 ani) ca ar trebui sa imi 'revizuiesc' principiile.

O sa iti cer permisiunea sa le trimti textul tau si prietenelor mele, mama 'de fete' si 'de baieti'. Poate le va ajuta in 'lupta' cu adolescenta.

Domnul sa te biencuvinteze!

Rodica Botan said...

Absolut, Corina. Cind am afisat contractul, am cerut permisiunea copiilor mei si ei au ris si au spus ca e ok. Gindul meu a fost sa dau citeva sugestii celor care au nevoie de ele. Cind eram in Romania traiam intr-o alta societate si alte conditii. Aici sint prea multe drepturi pentru copii care inca n-au invatat responsabilitatile.

Asta a fost motivul chiar pentru care am afisat contractul nostru. Mai am si alte povesti de pe vremea aia...am sa mai scriu. Multumesc pentru ca ma lasi sa stiu ca e ok sa-mi depan amintirile astea si cu folos. Imi da si mie mai mult curaj sa scriu.
Spor la treaba de profesor...nu e lucru usor in zilele de azi...

Anonymous said...

Publica-le, publica-le ca ne fac bine! Abia astept sa le citesc!

Anonymous said...

Publica-le, publica-le ca ne fac bine! Abia astept sa le citesc!