09 February 2013

Sint Important Pentru Cineva

Helice Bridges
Tradus de Rodica Botan

O profesoara din N.York, a decis sa onoreze pe fiecare elev din clasa ei de seniori prin a le spune ca fiecare dintre ei a facut o schimbare in bine in viata ei. Folosind un proces pus la punct de Helice Bridges of Del Mar. California, a chemat pe rind pe fiecare elev in fata clasei si a inceput prin a-i spune studentului ce a insemnat el pentru ea personal si apoi pentru clasa respectiva. Apoi i-a inminat fiecaruia cite o panglica albastra pe care erau scrise in aur cuvintele “Ceea ce sint, este important pentru cineva”.

Mai tirziu, profesoara a decis sa faca un proiect cu clasa ca sa vada ce fel de rezultate poate avea in societate. Fiecarui student i-a mai dat trei panglici albastre, si i-a incurajat sa mearga si sa initieze ei insisi inca trei ceremonii asemanatoare cu cea la care au participat cu trei persoane din viata lor. Apoi, trebuiau sa urmareasca rezultatele sa vada cine a onorat pe cine si sa raporteze rezultatele in clasa.

Unul dintre baietii din clasa se duse la un executiv junior de la o companie din vecinatate si l-a onorat pentruca l-a ajutat in alegerea si planuirea carierei lui viitoare. I-a dat o panglica albastra si i-a prins-o frumos pe gulerul camasii. Apoi i-a dat inca doua panglicute si i-a explicat proiectul clasei lui si l-a rugat sa gaseasca si el pe cineva pe care sa-l onoreze si sa-i dea aceluia ultima panglicuta albastra ca la rindul lui acea persoana sa onoreze si el pe cineva. Si urma ca apoi sa ii raporteze lui cele intimplate.

Mai tirziu in aceeasi zi, tinarul executiv se duse sa isi vada bossul despre care trebuie sa adaugam… era un tip tare ursuz. Dar el l-a rugat pe bossul lui sa stea jos si i-a spus ca il admira mult pentruca este atit de creativ. Bossul lui s-a simtit surprins si magulit…Tinarul executiv l-a mai rugat sa accepte sa-i puna acea panglicuta albastra …Bossul lui a agreat…
Astfel panglicuta a fost pusa pe jacheta celuilalt in dreptul inimii; si in timp ce ii dadea ultima panglicuta, l-a rugat ca sa gaseasca si el pe cineva pe care sa-l onoreze, si i-a explicat de la inceput despre proiectul acelei clase de studenti.

In seara aceea bossul a venit acasa si s-a dus la fiul lui de 14 ani si i-a spus sa se aseze ca are sa-i spuna ceva important. Apoi i-a zis…”ceva incredibil s-a intimplat cu mine astazi. Fiind in office un junior executiv a venit si mi-a spus ca ma admira si mi-a dat aceasta panglica albastra pentruca zicea el ca sint foarte creativ. Imagineaza-ti…a zis chiar ca sint un geniu creativ…Apoi mi-a pus panglica asta care zice ca “ceea ce sint eu este important pentru cineva”, pe jacheta chiar deasupra inimii. Mi-a mai dat inca o panglica ca sa merg si sa onorez pe altcineva. Pe drum inspre casa, ma gindeam pe cine oare sa onorez in viata mea si m-am gindit la tine. Vreau sa te onorez. Cum stii, zilele mele la birou sint tare hectice si cind vin acasa sint asa de obosit ca nu-ti dau prea mare atentie. Citeodata zbier la tine ca nu ai notele pe care as vrea sa le ai sau ca ti-e camera murdara; dar astazi, m-am gindit sa-ti spun ca tu faci o diferenta in viata mea. Alaturi de mama ta , tu esti cea mai importanta persoana din viata mea. Esti un copil nemaipomenit si te iubesc!”

Baiatul l-a ascultat… si un plins violent a pus stapinire pe el , ca nu se mai putea oprii …Tremura si plingea. Printre lacrimi, s-a uitat in sus la tatal sau si i-a spus…”eu planuiam sa ma omor miine; credeam ca tie nu-ti nu-ti pasa de loc de mine…acuma nu mai e nevoie s-o fac”
..........................
Noi am primit mai mult decit o panglica albastra...pentru noi Domnul Isus a depus jertfa suprema...

El ne-a spus sa mergem si sa spunem tuturora ce ne-a facut El noua...daca ne grabim...s-ar putea sa ajungem la timp sa salvam si noi pe cineva...

5 comments:

Anonymous said...

Emoţionant! Chiar m-a mişcat această povestire. Am s-o spun şi eu copiilor. Am cam uitat să dăruim apreciere oamenilor importanţi din viaţa noastră. Iar aprecierea nu e ceva ce vine de la sine. Chiar trebuie mărturisită! E o mare mulţumire să te ştii apreciat, preţuit, pentru ceea ce eşti, pentru ceea ce faci!
Cu cât mai mult faţă de Domnul?

Lia said...

Mi-a placut aceasta povestioara.
Multumim ca le impartasesti cu noi.
Domnul sa te binecuvinteze!

Rodica Botan said...

Multumesc pentru gindurile voastre bune...si mie imi plac povestile la nebunie...cred ca ele ma fac sa-mi amintesc cum trebuie sa fiu de multe ori...si pentru copii sint fantastice sa le poti explica usor anumite lucruri...

Anonymous said...

Permite-mi , te rug, sa spun ca " reclama " pe care zici ca ti-am facut-o , nu putea sa vina fara inspiratie, deci meritul meu este nul .Am marturia ta in cuvintele de mai sus

Rodica Botan said...

Multumesc...dar meritele sint toate ale Lui, caci de la El primim tot ce-i bun ...