04 December 2012

Cadouri, Cadouri, Cadouri!( amintiri 2008)

(Dati un click pe poze daca vreti sa le mariti)
Se apropie Craciunul…Cu criza asta economica si cu alte crize mai marunte de prin casele noastre, pe care numai noi le cunoastem…ar trebui sa ne deschidem un pic ochii si chiar si mintea in unele privinte. Am citit peste tot ca oamenii se intreaba …cum sa facem cadouri de Craciun anul asta fara sa intram pina in git in datorie?
Cind am venit in America am fost impresionata de felul frumos cum se sarbatoreste Craciunul. Unde in Romania era Mos Gerila si se facea multa reclama anului nou ca sa se evite Craciunul, am luat toate pregatirile astea care incep din ce in ce mai devreme ca un semn bun …Curind am fost si noi printre cumparatorii aia grabiti care cumpara mult …si intind cardul de Visa si Master Card…mult mai mult decit ar fi fost indicat, uitind de buget…uitind ca datoriile facute trebuie platite eventual si in mare masura uitind de adevaratul Craciun...

Cu timpul, gusturile ne-au devenit tot mai sofisticate si apetitul tot mai mare. Intr-un an, sora mea si cu mine ne-am uitat una la alta si am oftat din greu: speriate si indignate…vine iar Craciunul. Parca am fi vorbit de o corvoada sau ceva neplacut. Am decis atunci sa stam de vorba cu restul familiei si sa facem o decizie comuna. Craciunul nu trebuie sa fie ziua lui nici un mos…Craciunul trebuie sa-L sarbatoareasca pe Domnul Isus nascut intr-o iesle. Craciunul trebuie sa fie o zi de bucurie…si cintare…multe lucruri dar nu o zii pentru care sa intram la datorii.Din punct de vedere simbolic asta de fapt a fost ziua asteptata…mult asteptata ...cind S-a nascut Cel care avea sa ne plateasca toate datoriile...

Am convocat familia marita si am decis cu totii ca nu ne mai facem cadouri intre noi. Oh…parca le-am fi dat cele mai mari cadouri…toata lumea era fericita …ce usurare…! Apoi am hotarit ca de Craciun ne intilnim si fiecare aduce o farfurie cu ceva bun si mai bine petrecem ceva timp impreuna. Am mai hotarit atunci ca numai copii vor primii cadouri si ca e ok sa dai la parinti banii care i-ai cheltui ca sa le cumpere ei ce au nevoie daca vrei neaparat…Si hotaririle astea au adus atita usurare…cit nu va pot spune.

Un alt cadou care l-as recomanda pentru copii sa-l faca pentru parintii este un plic in care sa puna citeva carduri mici cu cupoane: pe care sa scrie :bun pentru un spalat de vase, bun pentru un spalat de masina; bun pentru un vacuum in livingroom; sau surorile intre ele…bun pentru un masaj la picioare, o manechiura, o pedichiura…o inghetata, o cafea…

In aceeasi nota, am sa va arat un cadou, pregatit impreuna cu sora mea pentru cumnata noastra care era insarcinata. Stiam ca nu are inca camera pregatita pentru viitorul bebelas si ne-am hotarit sa o vopsim si apoi…am adaugat un pic de …inspiratie.

Am sa explic doar prima poza. Fratele nostru este apicultor. Se pare ca a venit de la Biserica si a gasit acasa o situatie care trebuia corectata…In poza se vad citiva stupi, Biblia care a fost pusa jos ca sa poata folosi jordita…si niste iepurasi in distress…
Au trecut mai bine de 9 ani de atunci…si realitatea s-a dovedit a fi exact ca in pictura noastra…nu conteaza care sint legile in California, jordita are o buna reputatie in sistemul nostru de educatie…Si pot sa spun ca desi camera s-a mai vopsit de atunci…picturile au ramas pe pereti…dovada ca acest cadou a fost apreciat.

...............................................................................................................
Trebuie sa aduc o corectare la text. Azi mi-am vizitat parintii si fratele meu cu familia lui era acolo...si intr-un mod foarte finut, cum numai el stie, mi-a spus sa nu mai mint pe blog.
Am fost foarte contrariata...stiind cita straduinta imi dau sa scriu numai despre ceea ce stiu...etc. Dar mi-a spus ca ideea cu cadourile a fost de fapt a lui...si dupa ce a inceput sa depane firul amintirilor, trebuie sa recunosc ca anumite lucruri spuse sau scene invocate, nu mi-au fost total straine...
De pilda spunea el ca inainte de aceasta decizie el era singurul care nu facea cadouri nimanui si ca eu si Claudia eram mereu suparate pe el pe motivul asta...si ii spuneam ca e zgircit. E drept...e adevarat...imi amintesc ceva...(mai ales de partea cu ...zgircit).
Dupa aia zice el ...si-mi amintesc si eu scena...ultimul Craciun el a cumparat la toata lumea luminari , si si alea numai de gura logodnicei lui care insista sa nu vina cu mina goala...si e drept...aha...imi amintesc si luminarile...
Si zice el ca...de fapt el a fost acela care de fapt si de drept este initiatorul acestei schimbari traditionale extraordinare...si ce mai...am sa-i dau omului dreptate, mai ales ca intr-o oarecare masura cred ca o are...
Asa ca dupa episodul asta, se pare ca si daca am fi vrut noi cadouri, de la Claudiu era slaba nadejde odata ce ne-a dat si luminarile...ce mai asteptam sa ne cumpere chibrituri?
Ha, ha...Claudiu ti-am spus ca te pun pe blog...
Oricum...asta a fost inaintea povestii de mai sus si povestea de mai sus este absolut adevarata. Pentruca va mai spun un secret...cu toata atitudinea lui, Cludiu nu putea sa faca nimic daca noi fetele n-am fi acceptat ideea...si cred ca toate femeile care citesc stiu ca asta este purul adevar...
Faceti-le cadoul asta si dati-le dumnealor dreptate...sa se simta bine...si apoi hotarim noi dupa aia cum o sa mearga lucrurile mai departe...ok?
I love you, Claudiu!!! :)

10 comments:

botan said...

Thank you again. Si daca i-ti aduci aminte intruna din poze este mama care leagana pe soricel, si patutul am zis ca o sa-l complectam in timp, cind va creste familia. Poate ca e vremea sa-ti scoti iar vopselele si sa mai adaugi trei soricei.

Rodica Botan said...

Cred ca mi s-au uscat vopselele...dar poate mai gasim altele!!!
:)

Anonymous said...

Ofofof ,cadourile! La mine in fiecare an se stringeau la noi apstate New York ,si nu erau putini in jur de 20 de persoane cu copii,se cheltuiau multi dolari pe cadouri .La sucestia mea si a nurori mele ne-am gindit sa impartim copii .Sase se vor duce in Texas ,iar restul la mine ,cei mari nu vor primi cadouri ,iar bani economisiti se vor da pentru gaz la batrini.
v

Rodica Botan said...

hei...idei bune...sa luam aminte!!!

Anonymous said...

Din pacate, Craciunul a devenit pentru multi, multi oameni doar o ocazie de a oferi si primi cadouri uitand esenta sarbatorii. Si 'nebunia' asta e mare inamerica de Nord!

Practice ideile date de tine, eu am inceput de anul trecut sa nu mai cheltui asa multi bani pe chestiile astea.

Acum sunt in cautare de idei 'practice si economice' pentru Craciunul care vine. M-ai inspirat cu cateva...Multumesc.

Rodica Botan said...

Ma bucur ca nu-s singura de parerea asta...si parca vad ca tot mai multi au inceput sa agreeze cu noi...

Anonymous said...

Rodica ma gindesc pina la urma cred ca ar fi inutil sa mai cheltuim timpul si bani cu craciunul si asa e o sarbatoare pagina .Dar mie imi place si greu ma desprind de acesta sarbatoare .Deja din 22 noembrie mi-am imodobit casa in admosfera craciunului .Nu stiu fac rau ,fac bine dar imi place sarbatoarea aceasta .E o amintire in memoria lui Isus chiar daca datele nu corespund .Multi dintre crestini nu vor sa mai serbeze acesta sarbatoare ,fiinca corespunde cu altele pagine .

Rodica Botan said...

Eu mi-am luat citeva zile off de la lucru saptamina viitoare si am sa curat casa si am s-o impodobesc...nu vad nimic rau in a sarbatori Craciunul, atita vreme cit sarbatorim Pruncul nascut in Bethleem si nu alti mosi sau alte bazaconii.

Cadourile pentru copii nu pot fi nimic rau...pruncului Isus u s-au adus daruri...
Asa ii putem invata pe copii despre insemnatatea fiecarui lucru...si Evreii aveau sarbatori pe care Dumnezeu le poruncise ca sa isi aduca aminte de evenimentele importante din viata lor. Chiar daca nu se stie exact ziua de nastere a Domnului Isus...noi o putem sarbatorii la Craciun si daca nu sintem de acord cu data aia, putem sa o sarbatorim oridecite ori vrem...nu poate fi un lucru rau...si am sa decorez si eu si am sa pun muzica si am sa ma bucur ca nimeni n-a facut pentru mine cit a facut El...si El merita sarbatorit...

Marta said...

Imi aduc aminte si acum de hotarirea voastra de atunci de a nu cumpara cadouri dar asta nu ma impiedecat sa rid de una sindura acum cind am privit pozele si inca de ceva...Rodica ai inca putere .Curaj la lupta ,eroi de tara ...
Toate acestea sint un dar a Celui de sus pentru cei alesi. As vrea sa te pot imbratisa la propriu dar primeste totusi dragostea mea . Marta

Rodica Botan said...

Si su si noi te iubim Tusa Marta. Si vorbim des despre matale. Claudia zicea ca daca era dupa Ion si dupa Gherasim nu ne-am fi iubit - cine stie ce paruiala ne-am fi tras pentru vre un petec de pamint care sta sihastru prin virful muntilor Apuseni...
Te pup...