17 September 2011

MAMALIGA CU GUST DE VANILIE...

     Ieri mi-am petrecut o zi la pescuit... Am fost la pescuit pentru prima data. Mi-am dus carti de citit si ceva creioane...crezind ca am sa ma plictisesc ; dar am petrecut o zi relaxindu-ma cum nu mi s-a mai intimplat de tare multa vreme. Mi s-a imprastiat odata cu privirea si mintea pe suprafata apei si a clipocit asa cind incoace si cind incolo...Altadata m-as fi simtit vinovata ca nu fac nimic - nici o activitate...ieri nici un gind de vinovatie.
     Estera a facut o salata din rosii si ceapa si castraveti si ardei din gradina ei...si am simtit nu numai gustul dar si mirosul dat de Dumnezeu legumelor...ce mai...am prins gustul pescuitului . Am doua undite lasate de nepoti prin garaj...hmmm...oare ce s-ar putea face cu doua undite?
     Am insa o problema. E fain sa stai cu bita-n mina pe marginea lacului sau al riului...dar cind vine saracul peste si -l vezi ca se chinuie...atunci e atunci. Si este fain si gustos in tigaie...dar cind inca da din coada si cind trebuie sa-i scoti acul ala din falca...n-am inima s-o fac si ma gindesc cu mila la sarmanul peste!!!
     Si uitindu-ma ieri cum i se scoate acul din gura...cu cita greutate...mi-au trecut si alte lucruri prin cap. Au mai venit si alti pesti la undita si au furat chiar mamaliga din ac...dar crapul ala din pozele de mai jos a fost saracul ori tare flamind ori tare lacom...ca a inghitit acul si cind s-a zbatut, cu cit s-a miscat mai tare cu atit s-a intepat si a suferit mai mult.
      Sint multe ace cu multe momeli pe care diavolul le asaza si pentru noi. Am vazut acolo pe marginea riului mai multe feluri de momeli. Pentru unii pesti se folosesc unele momeli si pentru alti pesti- alte momeli. Oricit am vrea sa fim noi de convinsi ca diavolul nu ne poate ispiti- este absolut imposibil. El ne studiaza si stie exact ce ne place, ce ne atrage. Biblia vorbeste despre  "pofta lumii"...Si crapul de ieri a poftit la mamaliga facuta cu vanilie...Toate simturile lui au fost treze si s-a aruncat cu lacomie la botul de mamaliga vanilat.
       Ce-o fi pus cel rau in botul nostru de mamaliga? Cu ce oare reuseste sa ne atraga? Vazind ieri cum se zbatea saracul crap fara nici o sansa de scapare m-am gindit la mine, la ai mei...la cel rau care ne da ocol si sta si asteapta cu rabdare sa muscam din momeala. Pare momeala aia asa de inocenta...cu gust de vanilie...dar in mijloc este un ac cu cirlige si odata prins...nu mai scapi.
       Doamne da-ne intelepciune sa ne lasam hraniti de Cuvintul Tau ca sa nu ne simtim flaminzi niciodata si sa ne uitam dupa altceva ca sa ne potolim foamea. Din experienta stiu ca daca merg la cumparaturi flaminda...cumpar tot ce vad. Daca sint satula, selectez cu grija si cumpar mai putin. Asa si cu noi - stam nehraniti spiritual si sintem usor de dusi in eroare. Imi vorbesc mie - si daca cuiva i se potriveste sinteti bineveniti la concluziile mele...
   

No comments: