Mi-a amintit cineva zilele trecute despre vitelul de aur facut de Aaron pentru poporul evreu linga Muntele
Sinai. Iesisera fratii nostri evrei din Egipt, fusesera deja martorii oculari ai celor zece urgii suferite de egipteni… si vazusera si auzisera vaietele egiptenilor
la plecarea lor…Trecusera Marea Rosie si bausera apa din stinca… Dar li s-a
facut un dor nepotolit de castravetii din Egipt si… de sarbatorile destrabalate
facute in cinstea idolilor egipteni. Asa ca… l-au pus pe Aaron sa le faca un
vitel de aur la care sa se inchine. Si-au scos si podoabele de pe ei ca sa
finanteze vitelul… si “party time”, fratele meu… Pina sa coboare Moise de pe
munte – emigrantii lui s-au distrat.
Stiti care-i culmea
culmilor? Nu ca evreii au facut ce au facut… ci ca noi ii criticam pe ei in timp
ce ne comportam exact ca ei. Citi dintre noi nu ne-am transformat casele in
grajduri in care tinem viteii de aur ai secolului XXI? Si ne costa… ne costa
scump intretinerea lor… muncim din greu sa platim ratele pentru vitel si finul super
fabulous cu care-l intretinem pe vitel…
Si… Atita am avut de zis pe ziua de azi – ca avem acuma “tema
de casa” fiecare… Peste doua saptamini am planificare la H & R sa-mi fac
taxele si sa vad cit am cheltuit anul asta pe vitel…
No comments:
Post a Comment