07 October 2013

UN BUCHET DE LACRIMIOARE PE ZI...



     O prietena care stia ca am ceva probleme de sanatate ( tensiunea bat-o vina) m-a chemat la telefon si mi-a spus ca mi-a trimis 2018 buchetele de lacrimioare. Lacrimioarele sint florile mele preferate. Si mi-a mai spus sa le admir, sa le miros, sa pastrez un buchet pentru mine si pe restul sa le dau la cei din jur, unul cite unul…ca asa…am sa scap de problemele mele de sanatate.     
    
Acuma…lacrimioarele ce le-am primit de la ea sint …imaginare. Dar buchetelele ce trebuie sa le dau trebuie sa fie reale. Chiar daca florile nu exista, mirosul lor placut trebuie sa fie real. Adica sa fac ceva fapte bune…sa bucur pe cineva…si…o sa scap si eu de beleaua mea.
     In cap mi-am facut socoteala ca imi trebuie citiva ani buni sa dau 2018 minus 1…de buchete…Pe cind o sa termin de dat florile o sa imi puna cineva mie un buchet la mormint!  Ce reteta minunata de insanatosire, mi-am zis in sinea mea. Ma apuc mintenas de dat buchete…aha!
     Dar cu cit m-am gindit mai mult cu cit chestia cu buchetele de lacrimioare mi s-a parut mai draguta. Ieri , am fost la Cotsco si am cumparat printre alte lucruri o punga cu felii de mango acoperite cu dark chocolate…Mi-au stralucit ochii cind le-am vazut…Am deschis punga si am  pus-o pe scaunul din fata si ma delectam cu minunatiile astea. N-am luat doua bucati cind m-am oprit la un stop . Nu poti in orasul asta sa te misti de oamenii strazii care vor ceva de la tine. Pe margine statea o tinara cu unghiile albastre si cu niste mineci de fish net pe ea…care zicea ca este homeless - ca nu are casa…si cersea. M-am uitat la punga mea de ciocolata…M-am gindit la tensiune…m-am uitat la femeia asta care nu cred ca avea peste 30 de ani…Am dat geamul jos la masina si am intins punga. A luat-o…s-a uitat la ea, a deschis-o…s-a servit…si dupa citeva secunde s-a intors cu niste ochi mari a mirare si mi-a zis…”sint buneeeee”…”Stiu”…i-am zis eu cu glas plingaret si inca cu gust de mango si  ciocolata in gura…si cu o oarecare parere de rau pe la colturile gurii…ca de…imi lasa gura apa …
    Am intrebat astazi persoana - sa stiu de unde vine numarul asta de 2018. Zices-ar ca este un numar care “vindeca”. Prietena asta a mea citeste toate prostiile. Zice ea ca un Rabin ar fi chemat pe o doamna care era bolnava si i-a spus ca-i trimite 2018 trandafiri. Asta era floarea ei preferata si povestea se continua exact cum am scris mai sus. Si cica persoana respectiva , care era bolnava, s-a vindecat, treptat dar bine. Eu nu cred in chestii dinastea deloc, dar cred sa jocul asta cu buchetelele astea parfumate este dragut…si sanatos. Pina la urma pot gasi si ceva adevar in povestea asta – o relatie intre “buchetele” astea si sanatate . Numa’ ascultati aici la mine…tensiunea marita este in mare masura rezultatul lipsei de cumpatare in ce priveste greutatea corpului. Bingo! Mincind numai bunatati nu face bine la sanatate, nu-i asa? Dind punga respectiva ( buchetul nr 1) unei persoane tinere care poate sa arda caloriile fara probleme… este un pas in directia buna pentru mine. Asa ca…facui un bine? Facui! Mie mi-l facui? Exact!!! Si uite ca Rabinul asta a avut dreptate de data asta. Sa vad ce fac astazi – de unde imi procur buchetelul…? Si…cine stie daca am inima sa-l dau cuiva?! Ca inca simt ca-mi lasa gura apa numa’ gindindu-ma la punga cu mango si dark chocolate…Mmmmmm!!! Si eu servesc acuma o punga cu rabdari prajite…foarte sanatoase de altfel, ca nu-s prajite in ulei !!!

No comments: