Fibia Ile avea o poza pe facebook si ea mi-a amintit de ulitele copilariei. Asta nu este exact ulita mea, dar am umblat pe citeva ulite care semanau cu asta. Citeodata imi vine sa cred ca a fost intr-o alta viata...sau ca am citit undeva. Imi sugera o persoana sa scriu o carte despre viata mea. In primul rind s-a scris una. S-a scris una corecta si reala - in cer. Daca as scrie eu o carte as scrie din perspectiva mea si nu cred ca ar fi chiar reala. Noi oamenii uitam de multe ori secvente din viata noastra daca nu ne plac...si parca decoram si infrumusetam partile si amintirile care ne plac. Se numeste memorie selectiva. Mi se intimpla uneori ca dau de cite o foaie sau un petec de hirtie sau o scrisoare pe care am scris-o cu zeci de ani in urma si nu-mi vine sa cred ce am scris...sau cum am scris. Sau nu recunosc de fel evenimentele...
Dar poza de jos desi nu este din albumul meu, imi aduce in memorie ulita pe care locuia Buna mea...sau ulita din Beregsaul Mare unde locuia varul meu, Flavius Botan...Cind ploua la Beregsau se facea un noroi din care nu puteai sa mai iesi cu masina...oamenii mergeau pe marginea drumului si drumul era lasat pentru vacile satului cind se reintorceau de la pascut...asa si ii ziceau - "calea vacii"...
N-am nici o concluzie la ceea ce am scris - decit doar ca timpul trece si ar trebui sa rascumparam vremea, sa luam decizii de viitor; ca odata cind ne-om uita la albumul vietii noastre sa gasim momentul in care am luat cea mai frumoasa si trainica si esentiala hotarire de viata. Sa nu ajungem sa ne uitam cu regret chiar la toate pozele din album...
No comments:
Post a Comment