Ieri am auzit o poveste cu miez...si coaja. Mi-a adus aminte de povestile lui Buna mea si de credinciosia ei in toate lucrurile. Culmea este ca nu-mi amintesc sa o fi auzit pe Buna vreodata ca e confuza de ceva. Toate raspunsurile la intrebarile ei erau in Biblie si totdeauna cauta acolo pentru solutii.
Povestea ce-am auzit-o zicea ca o babuta undeva intr-un sat... era tare, tare saraca dar si tare, tare credincioasa; si avea un obicei babuta asta...ea multumea Lui Dumnezeu intr-una pentru toate lucrurile si mici si mari. Babuta avea un vecin necredincios...si cind zic necredincios ma refer la unul care nu credea ca exista Dumnezeu...un ateu. Deseori ateul o auzea pe babuta dind slava Lui Dumnezeu cu voce tare si multumindu-i ba ca s-a ouat gaina, ba ca a plouat la timp, ba ca a inflorit caisul si ce caise frumoase o sa creasca, ba ca i-a mai ramas o coaja de piine de la prinz pentru cina. Pur si simplu babuta asta il calca pe nervi. S-a tot gindit ce sa faca sa-i demonstreze acestei femei simple ca nu exista Dumnezeu.
Intr-o zi i-a venit o idee. S-a sculat dis de dimineata si a pus intr-un cos ceva de-ale gurii si inainte sa se trezeasca vecina lui saraca, s-a furisat si i-a lasat cosul la usa. Apoi s-a pus la pinda sa vada ce se intimpla. Babuta s-a trezit si dupa ceva trebaluiala a deschis usa si ce sa vezi...un cos cu multe, multe bunatati...Oh...si ce cuvinte minunate de multumire a stiut batrinica sa-i spuna Domnului, cu voce tare...slavindu-L pentru grija Lui cea mare.
Atita i-a trebuit vecinului ei...care isi ridica capul de dupa gard si incepu sa rida. II spuse trufas babutei...
-Nana...n-ai ce-i multumii lui Dumnezeu pentru nimic. Eu sint cel care am pus cosul cu bunatati la usa ta. Asa ca ar fi timpul sa te opresti...nu exista Dumnezeu...auzi? Nu exista Dumnezeu!
Cind a terminat de vorbit insa...o auzi pe babuta strigind cu si mai multa rivna si multumindu-i Lui Dumnezeu ...
-Tata Ceresc...nu numai ca-ti multumesc ca ai stiut ca astazi nu aveam nimic de mincare si pentru bunatatile ce mi le-ai trimis, dar iti multumesc Tata si mai mult pentruca Tu l-ai facut pe diavolul sa si plateasca pentru ele...

6 comments:
Excelent!!!! Sa ma prapadesc de ris, nu alta! Parca ar fi ex-seful meu, care se minuna ca sunt calma cind ne-au spus ca nu vom mai avea slujbe. Nu concepea ca viitorul poate fi in Mina Domnului. Dar admira ca sunt calma! In ce intuneric se afla unii citeodata, si se chinuie fara rost, si apoi mai spun ca ne admira calmul. LOL, :-)
Dupa calmul ala caut si eu, Lori...nu reusesc totdeauna dar ma straduiesc. Sint ca si evreii citeodata dupa ce trec Marea Rosie ca pe uscat, mi-e frica ca mor de sete...
Frumoasa poveste !
Cat despre Lori cred ca este o inteleapta.
Nu pot spune ca ajung sa fiu calma in toate situatiile, dar in acel moment Domnul mi-a dat putere sa ma stapinesc si sa nu panic de vesti proaste, si poate aceea a fost marturie unui om, in acel moment. Dar sunt si clipe cind ma ingrijorez, cind nu-L pun pe Dumnezeu pe primul loc, ci dau intaietate gindurilor negre dubioase. Sa ne ajute Dumnezeu sa raminem in El, si sa-L laudam pt toate binecuvintarile de fiecare zi! L xx
Cherie are dreptate...si asa daca ne ingrijoram si ne zbatem si ne suparam degeaba nu cistigam nimic- ba cind va fi nevoie de energie- nu mai avem ca am consumat-o vaietindu-ne...
Lori...ai dreptate...sa multumim pt binecuvintari...in fiecare zi...
2 Versete traite si experimentate si de mine care mi-au adus pacea si linistea ,lipsa de ingrijorare:
Matei4:4. Drept raspuns, Isus i-a zis: "Este scris: "Omul nu traieste numai cu paine, ci cu orice cuvant care iese din gura lui Dumnezeu."
Psalmul 127:2. Degeaba va sculati de dimineata si va culcati tarziu, ca sa mancati o paine castigata cu durere; caci preaiubitilor Lui El le da paine ca in somn.
Este un privilegiu sa depinzi zilnic numai de Domnul ,si acest privilegiu se acorda numai la cei PREA IUBIITI SI PREA ALESI!
Nu este pentru cine are bani in banca si se increde in ei,sau are servici si se increde in el ,sau are mosteniri financiare si se increde in ele ,sau are copii bogati si se increde in ei .
Mai presus de toate incredeara nostra e in Cel ce ne da painea ZILNIC !El implineste toate nevoile nostre ,nu toate mofturile nostre.
Am cunoscut o sora care a cerut ca Domnul sa ii dea paine cain somn si i s-a oferit un job unde dormea cu o persoana in varsta care era singura si avea nevoie sa nu ii fie urat ,care de fapt dormea toata noaptea si era platita foarte bine si se lauda cu acest verset implinit in viata ei :Nu a zis Domnul ca preiubitilor Lui le da painea ca in somn?
Virginia Brasov
Post a Comment