20 October 2016

IN CAUTARE DE COMORI...

 David McCasland 
Traducere de Rodica Botan

La 1 ianuarie 2008, Keith Severin si fiul sau de 7 ani, Adrien, au hotarit ca vor petrece in fiecare zi 15 minute impreuna, cautind dupa comori (ceva de valoare). Carlos Alcala scrie in articolul lui din Sacramento Bee cum cei doi au pus in aplicare acest plan si cum zilnic - indiferent de vreme, s-au plimbat pe afara sa vada ce pot sa gaseasca. Dupa un an, colectia lor de monede, mingi de golf, recipiente reciclate din aluminiu si plastic, precum si alte lucruri gasite, le-au adus un venit de 1000 de dolari. Si in acest proces, au petrecut multe ore minunate impreuna.
     Daca noi am decide sa petrecem 15 minute in fiecare zi cautind dupa comori in Biblie, ce credeti ca vom gasi? Solomon spunea... in Proverbe 2:4-5 si 2:9 - "...daca o vei cauta (intelepciunea) ca argintul, si vei umbla dupa ea ca dupa o comoara, atunci vei intelege frica de Domnul si vei gasi cunostinta lui Dumnezeu. Atunci vei intelege dreptatea, judecata, nepartinirea, toate caile cari duc la bine."
     Cresterea nu se intimpla dintr-odata. Ci in mod treptat - zilnic cite putin, prin citirea Cuvintului lui Dumnezeu si prin ascultarea de El vom fi transformati. Si ginditi-va la privilegiul si frumuseatea unui timp petrecut in compania Tatalui Ceresc.
    Incepem cu o hotarire personala, continuind sa descoperim lucruri extraordinare... si vom ajunge sa descoperim comori de intelepciune.

7 comments:

carmen bogdan said...

"Sau care femeie, daca are zece lei din argint, si pierde unul din ei, nu aprinde o lumina, nu matura casa si nu cauta cu bagare de seama pana cand il gaseste?
Dupa ce l-a gasit, cheama pe prietenele si vecinele ei si zice: "Bucurati-va impreuna cu mine, caci am gasit leul pe care-l pierdusem." (LUCA 15:8,9)

behaituloilorsiglasulpastorului said...

Excelenta hotarare ! Sa facem asa si vom afla comorile Impratiei Cerurilor , avere care nu ni se va mai lua si nici nu vom fi nevoiti s-o vindem .Va fi a noastra , pe veci .

Anonymous said...

. Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui Atotputernic
zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!”
Da, El te scapă de laţul vânătorului, de ciumă şi de pustiirile ei.
El te va acoperi cu penele Lui şi te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui!
5 Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care zboară ziua,
6 nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de molima care bântuie ziua namiaza mare.
7 O mie să cadă alături de tine şi zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia. Doar vei privi cu ochii şi vei vedea răsplătirea celor răi.
9 Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost!”
-Viaţa aşa cum o văd necredincioşii.
Căci ei zic între ei, prin strâmbe socotinţe:
„Viaţa noastră scurtă e şi tristă;
atunci când omul moare, nici o scăpare nu-i,
şi nu ştim despre nimeni că s'ar fi'ntors din groapă .
Născuţi suntem din întâmplare;
vom fi după aceasta ca şi cum n'am fi fost;
doar fum ne e suflarea din nările-amândouă,
gândirea, o scânteie ţâşnită din bătaia inimii:

când ea se stinge, trupul cenuşă ni se face,
iar duhul se destramă ca aerul uşor.

În timp, numele nostru cădea-va în uitare,
de fapta noastră nimeni nu-şi va aduce-aminte,
vieaţa ne va trece ca urma unui nor
şi se va risipi ca negura
pe care razele soarelui o alungă
şi căldura lui o doboară.

5 Zilele noastre sunt o umbră trecătoare.
Sfârşitul ni-i fără întoarcere,
pecetea este pusă: nu, nimeni nu revine.

6 Veniţi dar să ne veselim cu bunătăţile de-acum
şi cu ardoarea tinereţii să folosim tot ce-i făptură !
7 Să ne'mbătăm cu vinuri scumpe şi arome,
iar floarea primăverii să n'o lăsăm să treacă;
8 hai să ne'ncununăm cu roze'mbobocite pân'nu se veştejesc,
9 la chefurile noastre să nu lipsească nimeni,
din veselia noastră sunt semne pretutindeni,
căci asta-i partea noastră şi asta ni-i menirea.

10 Să asuprim săracul, cu toate că-i om drept,
de văduva sărmană să n'avem nici o milă,
nici grijă de bătrânul ce incăruntit de ani e'mpovărată.
11 Puterea noastră fie legea dreptăţii noastre căci tot ce-i slab se arată fi fără folos Pe omul drept să-l prindem în cursă, căci ne'ncurcă
şi ni se'mpotriveşte în ce voim să facem
şi ne'nvinovăţeşte că-am fi'mpotriva legii
şi că-am păcătui'mpotriva bunei creşteri.

13 Se umflă că-L cunoaşte pe Dumnezeu deplin, numindu-se pe sine că-ar fi copilul Domnului.
14 El nu-i decât osândă a gândurilor noastre
şi greu ne vine numai când ne uităm la el;
căci felul său de viaţă nu-i ca al celorlalţi,
cărările lui toate nu sunt ce par a fi.
În ochii lui, noi suntem ca fierul ruginit,
de calea noastră fuge, de parc'ar fi spurcată;
cu gura fericeşte sfârşitul celor drepţi
şi ni se'mpăunează cu Dumnezeu ca tată.
17 Cât adevăr se află'n ce spune, vom vedea,
şi ce se va alege de el când o să moară.
18 Că dacă dreptul este fiu al lui Dumnezeu,
Acela-i va da mâna şi tot El îl va scoate din mâna celor răi .

19 Cu chinuri şi ocări să-l încercăm
ca să-i cunoaştem supuşenia,
răbdarea să i-o punem la'ncercare.
Să-l osândim la moarte ruşinoasă,
căci, după spusa lui," vegheat va fi“ .
Aşa au cugetat, dar se înşală,
căci răutatea i-a orbit.

22 Din tainele lui Dumnezeu ei nu cunosc nimic,
nu nadajduiesc în răsplata sfinţeniei, şi nu cred
în răsplătirea celor ce sunt curaţi la suflet.
23 Da, Dumnezeu zidit-a pe om spre nestricare,
făcându-i chip asemeni cu veşnicia Lui .
24 Dar diavolul, prin pizmă, adus-a moartea'n lume,
iar cei ce sunt alături de el, o vor cunoaşte!

Zsolt said...


Part. 1
Intr.un coment recent m.ai intrebat daca poeziile lui Traian Dorz erau de inspiratie Divina. Cu siguranta ca da. Insa un raspuns atat de scurt nu e suficient, necesita un mic adaos. Traian Dorz a trait intr.o alta epoca, intr.o alta perioada de har. Duhul Sfant astazi este intr.o alta dispensatie. Dar dupa cum tu mi.ai scris ca nu esti interesata de ce a predicat Branham, nu am decat sa.ti scriu pe scurta ce inseamna afirmatie de dinainte. Ca principiu de baza trebuie sa stim ca naturalul tipizeaza spiritualul. Chiar Dl. Isus se folosea des de pildele luate din natura, caci ascultatorii sai erau oameni ce lucrau fie pamantul ori erau pescari. Astfel Isus ascundea comorile cerului si tainele imparatiei cerestinin pilde luate din natura. Asadar e! tipiza imparatia Sa prin pilde luate din viata cotidiana. Oamenii erau cu acest limbaj familiarizati si nu le ra greu sa inteleaga tsrmenii folositi de El.
Asadar, ca sa intelegi ce ests schimbarea ds dispensatie, ma voi folosi tocmai de pilda Lui Isus, si anume pilda semanatorului. Pentru a avea seceris, intai trebuie sa semeni samanta. Samanta dupa ce incolteste incepe sa creasca producand frunze, apoi spic si in final samanta. La seceris numai SAMANTA este adunata in granar iar restul va mistui focul. Samanta secerata este exact ca samanta semanata. In samanta secerata este TOCMAI VIATA DIN SAMANTA SEMANATA, aceasi viata fara nici o diferenta. Chiar si "trupul" care poarta viata este la fel, aceasi forma si aceasi compozitie si aceleasi trasaturi. In timp ce lanul de grau era verde, in fiecare frunza, tulpina si spic era aceasi viata care era in samanta semanata. Samanta semanata este deja moarta de mult, caci acum viata a trecut in noua planta, si viata trece prin diferite perioade si face ca intreaga planta sa fie vie. Insa cu cat timpul secerisului se apropie, iar samanta din spic este dezvoltata planta purtatoars de viata incepe sa vestejeasca si apoi sa se usuce complet. Oricine stie ca oricata ploaie ar cadea planta NICIODATA nu va mai fii vie, ea este cu de a binelea si cu de a intregul moarta, fara viata, nu a mai ramas nimic decat vechea forma care chiar daca a avut in ea viata din samanta nu a semanat cu ea decat in perioada cand s.a format pleava. Pleava arata cel mai mult ca samanta, insa nu era ca samanta. Avea viata in ea totusi nu era adunata in granar ci sortita focului. Viata a trecut prin ea, s.a folosit de ea dar cand samanta s.a dezvoltat viata a parasit frunzele, tulpina si pleava si s.a retras complet in samanta. In acel moment tot restul din planta era moarte, uscaciune si condamnare la mistuire, si viata s.a separat de planta retragandu.se in bobul de grau, samanta din nou. Intre samanta si restul plantei nu mai este nici o legatura. Planta si.a indeplinit menirea si acum asteapta judecata si condamnare la mistuire prin foc.
Isus a fost samanta semanata. A murit si a inviat ca viata Lui sa treaca prin diferite perioade ale bisericii. Din pilda de mai sus vei intelege, cum a parcurs viata, Duhul Sfant, prin biserici ca reformatii, baptistii, ortodoxsii, penticostalii. Insa astazi santem in perioada de coacere, toate celelalte biserici au devenit uscate, moarte si nu exista viata decat in Bobul De Grau.

Zsolt said...

Part. 2
Acum vei putea intelege, de ce am spus ca poeziile lui Tr. D. erau inspirate divin. El traia intr.o perioada de dispensatie cand Duhul Sfant era prezent in toate bisericile, dar astazi, noi traim intro dispensafie noua. Mai explicit, toate bisericile sant in epoca laodiceea, iar biserica Samanta in epoca Miresei. Sant doua epoci CONSECUTIVE. In laodiceea este moarte, goliciune si amnezie caci ea nu stie despre sine ca e moarta, fiindca e moarta. In epoca Miresei este viata, si nu exista nici o legatura intre cele doua. Una e fireasca, cealalta e spirituala.
Ei vezi, eu doream sa.ti arat aceste lucruri, pe care noua ni le.a descoperit Dumnezeu prin profet, prin fr. Branham, insa pe tine nu te intereseaza. Dar acum s.ar putea ca expunerea mea sa.ti fi trezit interesul si eu as fi bucuros sa.ti mai impartasesc si alte ganduri care ar aduce o lumina si mai lamurita de ce a fost nevoie ca Dumnezeu sa.l trimita pe Ilie in persoana lui Fr. Branham.

Anonymous said...

" Un învăţător al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus şi I-a zis: „Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”

26 Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?”

27 El a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”

28 „Bine ai răspuns”, i-a zis Isus; „fă aşa şi vei avea viaţa ! Zsolt , omule Invatotorul Legii si tot este mai explicit si practic in ce priveste ce este scris in Lege . Acum Isus spune fa asa ? Dupa spusele tale ,tu ce poti face din tot ce ai spus ? cazut cumva intre talhari ? Omul n-a cunoscut pana si-a vazut ranile ! Nici cel ce locuia in morminte, nu si-a dat seama ce au fost cu el pana n-a avut Domnul mila de el, si l-a scos dintre peretii varuti de farisei . Ridicate omule si spune ce ti-a facut Domnul si cum avut mila de tine . Lasa morti sa-si ingroape morti . Tu nu cunosti ce este in inima ta ,sa numai vorbim dece a vrut sa zica altul . Eu I-L binecuvantez pe Domnul ce are mila de mine ,si nu altul ! Marire si Slava LUi in vecii prin Isus Hristos ,Mantuitorul meu ! AMIN!!!

Zsolt said...

Pentru anonymus.
Fi bun te rog si nu mai copia de pe alte siteuri ce scriu altii si sa introduci aici asta stii ce inseamna: plagiatura.
Daca ai ceva scrie din inima ta. Sau daca ai gasit ceva care ne poate zidii specifica sursa si daca dorim putem sa accesam si noi pagina respectiva. Iti multumesc pentru intelegere.