10 January 2014

..."stati acolo"...



“Nu veti avea de luptat in lupta aceasta; asezati-va, stati acolo, si veti vedea izbavirea pe care v-o va da Domnul.” 2 Cronici 20:17a
     Oh, ce-mi place versetul asta…O sa ziceti ca nu e pentru mine, ca nu e pentru noi…ca a fost scris pentru copiii lui Israel. Si aveti ceva dreptate. Numai ca , pe undeva Vechiul Testament si evenimentele de atunci se oglindesc in Noul Testament si situatiile prezente. O gramada de lucruri putem invata, gasim raspunsuri la situatii si crize, gasim paralele intre problemele omenirii de atunci si cele de azi, intre copiii Lui Israel din vechime si copiii Lui Dumnezeu de pretutindeni astazi.
    Si mai cititi odata versetul …ca tare-i fain!!! Ce-mi place mie cel mai mult este ca versetul promite o mare victorie si cere de la copiii lui Israel un singur efort. Sa se aseze jos…si sa stea” acolo”…si sa se uite ( ca altfel n-au cum sa vada). Asta efort!!! Si sint absolut sigura ca avem situatii in viata cind si daca vrem sa luptam cu problemele ce le avem, ele sint asa de mari ca stim précis ca n-avem nici o sansa. De ce sa ne rupem giturile degeaba? Nu v-ati simtit niciodata invinsi inainte de a incepe lupta ? Eu m-am simtit de multe ori . Si m-am gindit la tot felul de solutii, dar nu la asta de mai sus. Iti trebuie curaj sa faci ce au facut evreii. Iti trebuie curaj sa stai pe marginea marii si sa te uiti cum vine Faraon cu carale si calaretii lui stiind bine ce are de gind sa faca. Iti trebuie curaj sa te asezi jos si sa stai sa privesti cum da Domnul izbavire.
   
Lumea crede de multe ori ca noi, credinciosii, sintem niste lasi, natingi si slabi de inger si mototoli si neajutorati si needucati… Ei nu inteleg cine este Dumnezeu, dar noi stim, sau ar trebui sa stim. De aceea trebuie sa tinem fruntea sus cind stam “acolo” asteptind.
     Si ca sa stai jos “acolo”…iti mai trebuie pe linga curaj si multa ascultare. Si ascultarea asta vine din cunoastere si admiratie fata de Cel ce ne spune sa stam jos si sa asteptam interventia Lui. Si stiti de ce ne spune sa asteptam “acolo”? Pentru ca izbavirea vine in timp- un timp hotarit de El …Si nici asteptarea nu-i usoara…e drept. Dar rodul asteptarii este rabdarea, si al rabdarii izbinda …
     Asadar v-am explicat de ce imi place mie versetul asta si de ce ori de cite ori ajung la el (il am subliniat) ma umple de speranta si-mi da viata!
    Zilele astea am trait un asa moment de…”aha”… Si daca ma cautati ma veti gasi  si astazi tot “acolo” stind jos si asteptind izbavirea…Nu pot sa spun ca nu-mi vine sa ma ridic - ca-i in natura mea sa fac ceva; dar stiu ca nu-s in stare sa fac nimic decit sa incurc lucrurile si sa imi arat inca o data (oare a cita oara) neascultarea. Nu-s in stare sa rezolv nimic, dar ma gasesc mereu in treaba cind mi se spune doar sa stau jos…”acolo”.
    De ce va scriu toate astea? Pentru ca mi-a trecut prin cap ca mai sint din cei ca mine care ies dintr-o problema si dau de alta, sint istoviti, dezorientati si dezamagiti… Prindeti inima, prieteni! Cititi versetul de mai sus si raportati-va la el. Noi sintem copiii Domnului si El este Pastorul nostru. Versetul asta seamana mult cu Psalmul 23…”El ma duce la ape de odihna si-mi invioreaza sufletul”…
    Si in concluzie… luati loc va rog…”acolo” …

No comments: