30 January 2014

PLOUA LA MODESTO...

     Ma lamentam ieri dimineata ca nu ploua in California... dar de aseara si pina azi dimineata, a tot plouat. Multumesc Doamne pentru ploaie... pomii mei iti datoreaza viata! Tot la fel si eu...
     Dumnezeu tine cont si de cele mai mici nevoi. Doar ca era cit pe ce sa ma bucur de ploaie si sa nu imi amintesc ca m-am rugat pentru ea si sa-I multumesc ca a trimis-o. Si nu... nu m-am uitat la buletinul meteo cind m-am rugat.
     Nu merg la munca acuma pentru o vreme si am timp sa ma odihnesc... sa ma relaxez si sa ma innebunesc cu tot felul de ginduri. Umblam cu capul printre stele si facem tot felul de filozofii, cind, de fapt, sintem pina la urma legati de simplele noastre nevoi de supravietuire. Hrana, apa, lumina, caldura, sanatate, relatii omenesti. Am zis deunazi ca am venit in America pentru o viata mai buna... dar nu ne-am definit in minte cum va fi viata aia mai buna... Am vrut sa scpam poate de "grija zilei de miine." Am vrut guma de mestecat cu alt gust... si blugi...  Ok... nu mai stam la rind pentru piinea neagra sau intermediara, sau pentru osul cu putina carne... sau uleiul cu masura; dar asta nu ne-a scapat de " grija zilei de mine, "si nici blugii sau masina care o conducem pare ca nu ne-au asigurat sau inlaturat grijile...
     Din ce trec mai mult prin viata, din ce realizez ca unele lucruri pe care le-am dorit sau altele dupa care am tinjit atita nu imi erau necesare. Ba unele pe care le-am dobindit mi-au dat mai multa bataie de cap si m-au si dezamagit.
     Biblia ne explica ce este o viata buna chiar numai cu referire la cele materiale. "Daca aveti ce minca si cu ce va imbraca" ...zice Cuvintul... ca ar trebui sa fim multumiti. Dar sintem?
     Chiar ma intereseaza cum vad altii o viata buna. Lasind la o parte problema sufletului chiar si discutind strict omeneste despre viata asta fizica pe pamint. Ca pe mine nu pare sa ma mai satisfaca nimic. Am un pic de entuziasm in fiecare vara cind ma vintur prin lume doua saptamini cheltuind economiile de peste an - si cam atit. Oglinda nu imi face complimente oricit as fi dat pe haine. Stomacul nu se mai bucura de mincarea pentru care s-a cheltuit mult si mai degraba e satisfacut cu un pumn de faina de malai si o bucata de brinza. Televizorul are numai stiri urite, glume proaste si emisiuni timpite. Daca n-ar fi promisiunile Domnului care sa ma invioreze ...as muri de inima rea!

1 comment:

Marta said...

Eu ma straduiesc de cand ma siu sa implinesc Proverbe 15;15 (b]si dela tata stiu ca pretentiile il omoara pe om. Ma lupt sa le pun jos toate si sint multumita . Asa simt eu Doamne ajuta-ma ..