MARUSHKA

     Ati vazut vreodata papusile alea rusesti…parca se cheama Marushka? Sint ca niste cutiute care intra una in alta. Undeva, inauntru …gasesti pe cea mai mica dintre ele.  Zilele trecute am vazut o Marushka din astea si m-am trezit gindindu-ma ca asa sintem si noi oamenii.

     Venim pe lumea asta goi si inocenti. Si de la primul scutec pina la …ultimul (la unii) ne metamorfozam intr-una. Ne procuram tot felul de invelisuri sa ne ascundem …Si credem ca, cu fiecare invelis pe care l-am achizitionat sintem mai valorosi, mai buni, mai frumosi, mai importanti. Si cel care are cele mai multe invelisuri este cel mai dintre cei mai…

     Educatia ar putea fi unul dintre invelisurile astea. Invelisul poate fi mai subtire sau mai gros- dupa gustul si puterea fiecaruia. Sub invelisul asta si al unor bune maniere se pot ascunde bine unele dintre cele mai urite trasaturi de caracter. Pare chiar ciudat ca, cruzimea de exemplu poate sa fie acoperita usor cu niste maniere atit de elegante ca nimeni n-ar visa ce se ascunde dincolo de eleganta. Pina si minuirea limbii poate sa fie o invelitoare excelenta . Sub umbrella unei conversatii usoare se pot ascunde intentii si speculatii greu de inchipuit.

     Sint oameni sensibili si usor afectati care si-au confectionat un invelis gros impermeabil – s-ar crede ca prin invelisul asta nu patrunde nimic- ei vor sa arate neinduplecati si lipsiti de sentiment – dar totul este o mascarada. Inauntru acestei scoici este adesea un suflet foarte fragil .

     Intr-o masura oarecare mai mult au mai putin, toti ne purtam cu noi invelitorile preferate. Unii aduna bani si cred ca daca au haina asta financiara bine pusa la punct  nimic nu li se mai poate intimpla. Altii se lupta pentru o pozitie sociala, putere si control crezind in apararea si protectia acestei invelitori.

     Dar vine-o zi…cind in fata Judecatorului acestei lumi, ne vom desface casa aceasta fizica…si rind pe rind vom pierde ascunzatorile. Vom ramine noi…acel mic “ceva” ascuns in atitea foi de cort.

     Tocmai imi croiam inca o pelerina, una plina de “atitudine”…Stau sa ma gindesc acuma daca mai este atit de important sa arat bine in fata voastra sau…mai bine imi cheltui energia in alta parte?!