18 June 2014

CITE BILUTE DE STICLA TI-AU RAMAS?

(Traducere... nu cunosc autorul)
Pe masura ce imbatrinesc, simbetele mi-s din ce in ce mai dragi... mai ales diminetile. Poate este solitudinea lor ...linistea orei matinale, dat fiind faptul ca sint primul din casa care ma trezesc... sau poate este fericirea fara egal de a nu trebui sa ma duc si simbata la munca... Oricum, primele ore ale fiecarei simbete sint orele de care ma bucur cel mai mult.

Cu citeva saptamini in urma, ma indreptam catre garaj cu o ceasca ferbinte de cafea intr-o mina si cu ziarul in cealalta. Si ceea ce a inceput ca o simbata obisnuita s-a transformat intr-o lectie de viata ...din cele menite sa fie de neuitat si pe care viata ti le ofera gratis din cind in cind. Si sa va spun despre ce e vorba.

Am dat drumul la radio sa ascult un post de radio preferat de mine. Am dat de un crainic cu o voce ragusita ...imbatrinita, dar simpatica. Vocea era ca un magnet... atit de atragatoare ...si omul vorbea cu cineva si ii spunea ceva despre o mie de bile de sticla; m-a facut deci curios si m-am oprit sa ascult ce spune.

“Tom” spunea crainicul...” se vede treaba ca esti ocupat cu slujba ta. Sint sigur ca te platesc bine, dar ce pacat ca trebuie sa fii departe de casa si de familie atit de mult. E greu de crezut ca un tinar ca tine trebuie sa lucreze saizeci sau saptezeci de ore pe saptamina ca sa poata supravietui. Ce pacat ca ai lipsit de la recitalul fiicei tale!...” continua el pe acelasi ton...”Da-mi voie sa te invat ceva... ceva ce m-a ajutat pe mine in viata sa tin cont de prioritati.” Si incepu apoi sa explice teoria celor “ o mie de bilute de sticla.”

“Vezi tu... am stat jos intr-o zi si am facut un pic de aritmetica. Media de virsta a unei persoane este de 75 de ani. Stiu ca unii traiesc mai mult... si altii mai putin, dar in medie... oamenii traiesc in jur de 75 de ani.

Asa ca am inmultit 75 cu 52, si socoteala asta mi-a dat 3.900, cifra care reprezinta numarul de simbete pe care o persoana le are in viata ei... cu aproximatie. Acuma... stai cu mine, Tom... ca ajung la partea importanta.

Mie mi-a luat mult timp sa gindesc toate astea in detalii... mi-au trebuit 55 de ani sa ajung aici... si pina la virsta aia deja am trait 2800 de simbete. Si m-am gindit, ca daca ajung sa traiesc si sa ating virsta de 75 de ani... mi-au mai ramas doar 1000 de simbete sa traiesc si sa ma bucur de ele. Asa ca m-am dus la magazinul de jucarii si am cumparat toate bilutele de sticla ce le aveau pe raft. De fapt a trebuit sa ma duc la trei magazine de jucarii, ca sa adun cele 1000 de bilute care imi trebuiau. Le-am dus acasa si le-am pus intr-un container mare de plastic si l-am pus in garajul meu, acolo unde imi tin sculele.

In fiecare simbata de atunci am luat cite o biluta de sticla si am aruncat-o. Am realizat ca pe masura ce vad bilutele disparind, ma simt mult mai concentrat pe lucrurile care sunt importante in viata. Nimic nu te poate face sa iti corectezi prioritatile cum o face realizarea ca timpul ce-l mai ai de petrecut pe planeta asta se scurteaza...

Da-mi voie acuma sa-ti mai spun inca un lucru inainte de a incheia discutia asta si a ma duce acasa sa-mi iau sotia si sa o duc la un restaurant, sa servim impreuna micul dejun... Astazi am luat din containerul meu de platic ultima bobita de sticla... Si simt ca daca mai traiesc pina simbata viitoare... asta inseamna ca mi s-a mai dat ceva timp in plus... si ce binevenit este acest timp in plus...

Ma bucur ca am stat de vorba cu tine, Tom... si sper sa iti petreci mai mult timp cu familia, si mai sper sa te intilnesc din nou pe calea undelor. Aceasta statie de radio este K9NZQ, si un om de 75 de ani va spune tuturor "buna dimineata!"”
....................
O tacere nemaipomenita se asternu in mintea mea... Planuisem in dimineata aia sa repar antena si apoi sa ma intilnesc cu ceva prieteni, sa organizam ceva pentru clubul din care faceam parte. In schimp, m-am urcat sus in dormitor si mi-am trezit sotia cu un sarut... ”hai, scoala iubito... ca mergem cu copiii sa luam micul dejun la restaurant...” "Ce-ti veni asa", zise ea zimbind?

“O... nimic deosebit ...doar ca de mult n-am petrecut o simbata impreuna cu copiii... si, la intoarcere... putem sa ne oprim la un magazin de jucarii? Am nevoie de niste bilute de sticla...”

3 comments:

carmen bogdan said...

SUPERBA POVESTEA SI PLINA DE INTELEPCIUNE. M-A INVIORAT MA DUC LA MUNCA CU UN TONUS PERFECT...SI ASTEPT SI EU SAMBATA...

DAVID ARDELEAN said...

FRUMOASA ISTORIOARA !

O asemenia istorioara , nu se poate sa nu te puna pe ...ginduri ! Daca regret ceva , este ca nu am petrecut mai mult timp cu copii ! Am fost preocupat sa cistig bani sa nu duca lipsa de nimic ,insa am petrecut putin timp cu ei ! Plecam dimineata si veneam seara obosit , putin timp mai raminea pt. ei . Simbete libere nu aveam ,asa era serviciul . Nu am sa uit niciodata sfatul unei Evreice ,desteapta foc , " ai copii tare frumosi , petrece timp cu ei , ca tare repede cresc " !
Si tare repede au crescut ! Sint la casele lor si imi este tare dor de ei ! Timpul s-a dus de parca a zburat !
Citim in Psalmul 90 " Anii vietii noastre se ridica la saptezeci de ani ,iar ,pentru cei mai tari , la la optzeci de ani ; si lucrul cu care se mindreste omul in timpul lor nu este decit truda si durere ,caci trece iute , si noi zburam .
Invata-ne sa ne numaram bine zilele , ca sa capatam o inima inteleapta ! "

DOAMNE , AJUTA-NE !

carmen bogdan said...

da, acum cuvintele acestea invata-ne sa ne numaram bine zilele capata sens...