VINTURILE...

     “Cine isi turbura casa va mosteni vint…”Proverbe 11:29a

         Ca imediat in a doua parte a versetului sa se vorbeasca despre nebun…

      Nu-i asa ca este un subiect despre care ne este rusine sa vorbim in public? Ca si cind prin satele si catunele noastre nu se intimpla. Chiar asa sa fie? Dupa cite vintoase circula peste tot…si unii tot mai sustin ca totul este in perfecta ordine…

    

Care o fi pricina? Ce ne face sa ne “turburam” casele? Ca uite…ne place orice sezon…ne plac pina si ploile ca-s bune pentru recolta daca vin la vremea potrivita - dar vinturile? Vinturile astea grozave de rup totul in drumul lor si stramuta case si pomi…si farima tot ce este pe fata pamintului…exista cineva care se bucura de vinturi? Undeva in Biblie spune ca Dumnezeu este Acela care controleaza vinturile - ce n-ar da omul sa poata sa le controleze dar cu toata stiinta si toate descoperirile si toata tehnologia…nu poate!.

     Cu vintul nu te poti pune…vintul nu poate fi controlat de om. …iar daca facem turburare in casele noastre vom stirni  vintul… acea forta care nu poate fi controlata si care rupe si imprastie tot ce apuca …transforma totul in cioburi si nimic nu mai poate fi reparat sau pus la loc ; ba ne mai putem pierde si viata in timpul acestor furtuni.

     Si cit de evidente sint vinturile in ziua de azi…prin familii si biserici si natiuni. Vinturile creaza haos si confuzie. Unde sa te ascunzi de ele? Nu e mai bine sa pastrezi calmul? Sa te bucuri de ce ai …Ca mai intotdeauna “turburarile” astea vin din nemultumire…Nu ne place sau nu ne mai place ce avem…vrem mai mult, mai bine, mai altceva…Vrem mai repede, vrem acuma sau ieri…Vrem numai asa cum vrem noi…Nimeni nu stie mai bine ca noi- opinia noastra este cea mai buna- de fapt singura opinie care merita bagata in seama – si gata…am stirnit vinturile !

     Daca L-am avea pe Domnul in viata noastra am avea toti din casa un numitor comun. Am vrea ca El…am vrea cu El. Ne-ar place ce vrea El pentru noi…ne-am duce unde vrea El…am astepta pina zice El…si ar fi unitate si ar fi pace…Dar cind vrem numai ca noi si pentru noi …citi oameni atitea opinii si atitea idei…unele o sa ajunga sa se ciocneasca intre ele- este inevitabil…si vintoasele sint gata sa se porneasca.

     Si chiar daca s-au pornit vinturile pe marea vietii…daca Il avem pe El la cirma corabiei noastre, El poate sa potoleasca chiar si furtuna. El este Domnul pacii, El este Domnul meu…