08 November 2012

INIMA DE ...TOAMNA...



E toamna ...si m-au apucat melancoliile...
Mi-e dor de un ...concurs...Pe blog bineinteles. Cine vrea sa ma ajute? Pe ce tema, cum sa-l facem mai interesant? Alte amanunte sau idei? Astept!!!

10 comments:

AncaT said...

concurs fotografic maybe? cine face cea mai interesanta poza pe tema toamnei? :D

carmen bogdan said...

UITE AM IN MINTE TEME GEN MARTURISIRI
1. ATI EXPERIMENTAT AJUTORUL DOMNULUI IN "GROAPA CU LEI"? (LA FIGURAT BINENTELES)
2. ATI FOST PAZITI DE DOMNUL IN "CUPTORUL INCINS"? (LA FIGURAT BINENTELES)
3.CUM VA RASPUNS DOMNUL IN CLIPELE DIFICILE?
SUNT CONVINSA CA VOM CITII MARTURISIRI INCURAJATOARE PENTRU NOI TOTI. EU NU AM MAI AVUT TIMP SA SCRIU IN ULTIMUL TIMP , MI-AM SCHIBAT LOCUL DE MUNCA SI ABIA ASTEPT SA IMI DEA DOMNUL RAGAZ SA ASTERN SI EU IMPRESIILE MELE DE CALATOR. DAR O SA MAI DUREZE DEOARECE INCA SUNT IN PERIOADA DE ACUMULARE DE CUNOSTINTE LA NOUL LOC DE MUNCA SI NU PREA AM TIMP. DE 6 LUNI TREC PRIN TOATE ACESTE FAZE SCRISE MAI SUS SI MARTURISESC CA MI-AU FOST DE UN REAL FOLOS POSTARILE TUTURO CELOR CE AU SCRIS MARTURISIRI DE GENUL ACESTA. TE IMBRATISEZ CU MULT DRAG

Marta said...

As opta pentru oricare din din subiectele propuse de Carmen .Sint convinsa ca fiecare avem asemenea experiente si ar fi cred o incurajare pentru multi chiar daca nu sint scrise neaparat pentru premiu ,dar sa fie din experiente proprii.

Rodica Botan said...

Cred ca deja am material serios pentru...doua concursuri. Unul de poze si unul de marturisiri...Dar mai astept...

Liliana Corbu said...

Rodica draga , hai sa facem un concurs cu si despre sinceritaturi. Despre oglinda noastra, despre coltul acela pe care nu prea vrem sa-l povestim...ce ascundem in noi si de ce. Un fel de ~hai curaj ca nu te trimite numeni la ciorba...puiule.
Fiecare om are coltul lui plin cu "nestemate".
Poate ca prin "expunere" ne desfoliem de frunzele ruginii in asteptarea celor verzi, nepieritoare.

Rodica Botan said...

Si asta este tot o ...marturisire - de alt gen. Buna ideea- dezfolierii...Liliana...

Mihail said...

Cred ca a prezenta faptele bune este o normalitate pentru cineva care duce o viata de crestin.
Dar ce s-ar intimpla daca s-ar pune zilnic in scris o declaratie de sinceritate? Sub doua coordonate: fata de cei din jur si fata de tine insuti.
Eu am experimentat pentru o perioada Mica 6 cu 8. Am pus pe o coala cele 3 situatii: mila, dreptatea si smerenia, si zilnic bifam daca aveam ceva . Dupa o vreme, concluzia m-a pus pe genunchi si de atunci strig un pic mai tare catre Domnul.

Rodica Botan said...

Interesanta experienta frate Mihail. Merita sa incercam. O oglinda reala ne lipseste la multi - una in care sa ne vedem asa cum sintem...

Liliana Corbu said...

hai sa mai scriu o idee.
Ce greseli pe ti-ai spus ca nu le vei mai repeta :) le repeti...fara sa vrei, sa-ti dai seama...sau in mod voit.

Anonymous said...

Liliana, greseala pe care o facem TOTI, ZILNIC, este aceea de a da indicatii lui Dumnezeu cum sa faca si cum sa rezolve problemele pe care i le aducem la picioare. Daca nu este si cazul tau, imi cer iertare dar....Ne-am cam departat nepermis de mult de " faca-se voia TA"!!!!