10 August 2011

DE VORBA CU CHERIE...8.10.2011

Commentul lui cherie Ihttp://rodicabotan.blogspot.com/2011/08/ce-mi-mai-trece-prin-cap08092011.html
spune:
:)) e foarte interesant! Alungi pe dracu', faci curat si il chemi pe Isus. Ii explici ca n-ai nici o vina, "Cel rau" a pus stapanire pe tine si acum l-ai gonit! Gata ! Sa intre el... Dupa mine suntem vinovati de raul pe care il facem. Suntem vinovati caci ne agatam de viata. Vrem ce e mai bun din viata caci zicem noi, meritam ! Suntem vinovati caci mereu vrem mai mult decat primim. Ne uitam la ce au altii si credem mereu ca ei au mai mult. Ingerii raului sunt simbolic pornirile si dorintele noastre ascunse, nerecunoscute si negre . Diavolul doar se bucura...
…………………..
Zic eu…
Tu spui : “E foarte interesant” ? Sa vedem daca e si simplu. Nu chiar… Cei care isi fac curat in viata, stiu cit de greu se face curat…mai ales daca lucrezi la asta de unul singur. Intreaba un alcoholic, un drogat, un sex addict, un pasionat de jocurile de noroc…etc( sint multe adictii si multe feluri de a-ti murdari casa sufletului).

Apoi mai zici referitor la Isus…”Ii explicit ca n-ai nici o vina”…ca “Cel rau a pus stapinire pe tine.” In primul rind n-avem ce explica ca El stie mai bine decit noi ce ginduri ne mina si ne aduna. Apoi Biblia zice ca si faptele noastre cele mai bune sint ca o cirpa murdara ( si am auzit de la altii care stapinesc limba in care s-a scris textul ca nu-i vorba de orice cirpa murdara ci de cea folosita de femei in zilele lor …grele) – deci nu poate fi vorba de mare brinza din partea noastra – doar de o dorinta de a fi curati. Sintem exact asa cum spui tu vinovati- si ne-am nascut cu acea vinovatie- este in noi de la Adam incoace- este firea noastra pacatoasa. Poate este nedrept ca prin Adam am devenit toti pacatosi – dar tot printr-un om- omul-DUMNEZEU- Isus, ne-a venit si antidotul. Dumnezeu nu ne nedreptateste.

Ai dreptate cind vorbesti despre pornirile si dorintele noastre - firea noastra care ne trage in jos: si sintem lacomi si vrem si sintem zgirciti si nu dam si sintem…si sintem…

Avem doi dusmani…pe de o parte firea noastra pacatoasa in care ne-am nascut si apoi ne mai luptam si cu presiunile din exterior…cu ispitele de tot felul plantate acolo special in ochii nostrii ca sa activeze pornirile nostre pe care incercam sa le tinem sub control. Ele sint produsul celui rau si a voluntarilor lui care sint specializati in bresle ale pacatelor de tot felul…Despre partea aia am vorbit in articolul de care te referi.

Si nu pot sa nu pun din nou accentual pe Duhul Lui Dumnezeu pe care Domnul Isus a spus cind S-a inaltat ca-L lasa pentru noi ca Mingaietor. El poate ajusta si ajuta in orice situatie. Pe de o parte ne avertizeaza prin Cuvintul Lui cind lasam firea sa o ia razna, si pe de alta parte are putere . SI in Numele Sfint a Lui Isus putem sa-l alungam pe satana si ispitele Lui. De aia avem nevoie ca Duhul Lui sa locuiasca in noi si sa ne ajute sa tinem un echilibru in viata. Ca fara ajutorul Lui, este cu neputinta sa tinem piept si dusmanului interior ( firea noastra) si dusmanului dinafara ( duhurile raului).
Voi ce ziceti?

2 comments:

cherie said...

Rodica, ai dreptate cu ajutorul Dumnezeu, dar eu sunt o pacatoasa care imi recunosc pacatele.Daca nu se face cum vreau eu prin voia lui Dumnezeu, (adica de la sine)fac eu ce vreau, chiar pacatuind si de fiecare data imi zic,"Sa ma pedepseasca ! Mai bine platesc pentru greseala asta decat sa nu fie cum vreau eu..." Asa sunt eu !
Vorbeam de pacatele mele, nu de greutatea de a trece peste pacate ale altora. Recunosc ca am destule pacate si toate sunt pentruca am vrut mai mult decat mi se oferea.
Poate totusi sunt si altii ca mine.

corina said...

Pai.... eu ce sa zic!?
Cred ca problema e personala.Fiecare om trebuie sa stie ce vrea de la viata aceasta.Apoi daca este interesat de Dumnezeu, e datoria fiecaruia sa caute si sa afle.Sunt suflete care se multumesc cu mai putin dar sunt suflete carora oricat te-ai stradui sa le explici, nu gasesc fagasul sau mai sunt suflete care nu cauta deloc si totusi Dumnezeu li se descopera fara ajutorul nimanui.Acum depinde de la caz la caz.Ceea ce noi putem face pentru aproapele e doar sa mijlocim in rugaciune pentru el, sa-i trimitem cateva raze de frumusete prin purtarea noastra prin viata traita de noi si nimic mai mult.
Noi nu putem mantui pe nimeni decat Dumnezeu.
El este cel care se lasa descoperit dar, si omul trebuie sa puna partea sa, vointa.
Totul e sa vrei, sa doresti!
Dumnezeu nu forteaza!
O zi binecuvantata va doresc la amandoua.(Rodica si Cherie)