27 July 2011

DISTRACTIE LA...MODESTO!

     Mi-am tot facut socotelile...sa va spun...sa nu va spun?! Pina la urma m-am gindit ca poate, poate va inspira si pe voi povestioara mea.
     Locuiesc intr-un oras agricol. Un oras destul de mic. De fapt, cind m-am mutat aici din Bay Area, nu era jumatate din orasul de acuma...erau case, ferme si livezi si foarte putina zona de oras. Locuiesc in partea veche a orasului...care este si partea mai saraca. Parintii mei au locuit pina saptamina trecuta la doua case de mine. Aceasta "vecinatate" mi-a convenit de minune. Pretul proprietatii a fost mai mic ca in zonele "bune" si fetele mele au avut intotdeauna pe cineva care sa le supravegheze cind eram la lucru. Pe vremea cind traia Buna mea...ea se plimba usor cu cirja de la o casa la alta dind dispozitii...precum ar fi...
     -Faceti-va lectiile si treceti la practicat instrumentul...maica-ta a zis o ora fix...vreau sa va aud!!!...sau...
     -Spalati vasele si aspirati...sau...
     -Vezi ca maica-ta a zis sa curatati cartofi pe cind vine de la lucru.
     Si apoi totdeauna am vrut spatiu...si gradina. Oh...cita bucurie imi aduce gradina mea cu pomi si flori si doua tufe de rosii napadite de buruieni...
    Dar am o problema. Si problema mea sint...vecinii. Majoritatea sint mexicani. Oh...nu sint pregidista. N-am nimic cu ei...dar am cu muzica lor. Mi-amintesc ca in tinerete ascultam chiar cu placere Celitolindo...si alte melodii mexicane - mai ales chitarile...o minunatie! Dar una este sa asculti o muzica cind vrei si la volumul care-ti place si alta sa o asculti de dimineata pina noaptea de la niste difuzoare puternice puse in vreo masina...si parcata chiar la geamul tau. Si de asta am ...sau am avut parte pina nu demult cind am gasit in sfirsit o solutie.
     La inceput cind s-au mutat am incercat sa ma imprietenesc cu ei si cu copiii lor; mai avusesem inaintea lor alti vecini mexicani cu care m-am inteles de minune. Dar n-a mers cu astia. Dupa zile intregi in care m-au inebunit cu muzica, intr-o simbata dupa amiaza cind imi bateau tobele lor in timple si tresareau ferestrele din cauza basului, m-am dus la usa lor. Usa era deschisa. In casa cinta un alt aparat, o alta muzica; iar afara zbiera instalatia din masina un alt cocaracia...Sa innebunesti , nu altceva. Pina la urma au iesit afara si le-am spus sa reduca volumul ca ma innebunesc.
     -Si asa nu ascultati la muzica de afara...de ce o tineti la asa volum, pentru mine? Am zbierat eu indignata peste masura incercind sa ma fac auzita in galagia aia. Miroseau a bere amindoi si au ris batjocoritor. Le-am sugerat ca pot chema politia...s-au uitat urit la mine...N-am facut mare brinza insa. Sa chem politia pe vecini nu-i treaba buna...dar ce sa fac?
     Am mai tipat eu la ei; m-am mai dus la usa lor...dar de cind Deb a iesit din spital si nu poate sa se odihneasca de ei...chiar ca mi-am pierdut rabdarea.
     Cu ceva vreme in urma m-am dus pina la Deb in apartament ; si ei numai ce terminasera cu Dany un Bible study si se rugau. Muzica astora insa era asa de tare ca nu te puteai concentra. M-am rugat impreuna cu ei si m-am rugat si pentru vecinii mei iubareti de muzica...si cum am iesit de la ei m-am dus direct la cabinetul cu vase, am luat doua tigai - care erau mai mari - si m-am pus la fereastra lor si am inceput sa bat la tigai. Dupa citeva minute au oprit muzica.
     Dar n-a tinut mult si iar au inceput. Pina cind ...mi-am amintit ca si eu am 4 difuzoare uriase in curte...si m-am gindit sa le pun si eu muzica mea. Difuzoarele mele sint mult mai puternice decit ale lor... Asa ca...am experimentat. Le-am pus muzica crestina. Ce sa va spun...am dat drumul aproape la maxim...ca nu chiar vreau sa sparg difuzoarele ...si muzica lor a incetat ca prin minune...Cind au oprit muzica lor  - si eu am oprit-o pe a mea...Si numai ce-i aud pe vecinii mei cintind prin curte..."Aleluia, aleluia...Aleluuuuiiiiaa!!! Bineinteles in batjocura- dar pe mine nu ma deranjeaza "aleluia" de loc si le-am raspuns rizind...
     -Poate numai asa sa cintati si voi "aleluia"...ca tot nu mergeti la biserica...
     Dupa citeva minute...iar m-au testat si au dat drumul la muzica. Imediat ...degetul pe buton si am dat drumul si eu la "aleluia"...ca doar nu ma doare degetul sa apas pe buton - si aparatul e in casa , nici nu trebuie sa ma deranjez sa ies afara...Si uite asa...cum vin acasa si aud "Cocaracia"...cum dau drumul la "Aleluia"...In maxim un minut se face o liniste perfecta in vecini. Ce sa mai spun...Duc trai pe...vatrai. Si n-a fost nevoie de politie  - citiva de "Aleluia" au rezolvat problema...
...Proverbe 24:6... Solomon avea dreptate..."Caci prin masuri chibzuite cistigi batalia"...

13 comments:

Cristina said...

Ha ha, funny :) :)

Ai raspuns nebunului dupa nebunia lui ca sa nu se creada singur intelept ;)

cella said...

Mexicanii tai nu stiu ca pot sa asculte la casti muzica lor preferata, la volumul maxim dat de aparatul de la care asculta? ;))

Rodica Botan said...

Imi pare numai rau Cristina ca nu mi-a venit ideea mai de mult...

Rodica Botan said...

Cellas...cred ca este o chestie la mexicani ca si la olteni( sa ma ierte oltenii). Mergeam cu tati la Sadu cind avea albine acolo intr-un sat. Si casa oamenilor la care avea albine avea doar un prici de-alungul unui perete, o masa rotunda cu trei picioare si niste scaunele si...un radio urias la care puneau muzica tare sa auda tot natu.


Chestie de gust...

corina said...

Ha ha....!:):)

Rodica Botan said...

Corina , ma bucur ca ti-a placut...

mihaela said...

Râd și eu dar mai cu jumate gură :) că eu am o altă problemă... Mașinile. Iar pe timp de vară e plin și de motociclete de toate felurile care sună care mai de care mai tare... Singura mea soluție e să mă mut cât mai curând...

Viorica said...

Eh, de-ar merge si la noi metoda ta...Numai ca noi stam la bloc, si langa blocuri sunt case. De la una din ele, in care locuiesc niste minoritari mai inchisi la culoare se aud manele, cea mai recenta zice asa "Nu mai pot, nu mai pot, nu mai pot-- X n ori--...de dorul tau". De dor nu mai poate, dar poate sa dea muzica de la tare spre maxim. Iar eu nu mai pot de nervi...

viorica abbu said...

Draga Rodica,intre drumul Calvarului si o predica scoasa de la naftalina si care sa-ti rezolve problema ai ales calea normala...
Care totusi nu e chiar asa normala daca ne gandim ca vecinul totdeauna este mai aproape decat orice ruda de gradul 1 dar care nu locuieste cu noi....
de doerit ca incet-incet sa existe dialog.

si inca ceva ...crezi ca au vize legale de stat in tara ?

==========
Mihaela eu nu ma pot muta; Deocamdata ma descurc cu aruncatul cartofilor si oualelor pe capotele masinilor si in capul motociclistilor.
Primindu-le de la et 6, ii face de la o vreme sa treaca pe strada de alaturi.
Cred ca am mai spus ca drumul calvarului nu ma atrage de loc...

Rodica Botan said...

Mihaela si pe mine ma innebunesc copiii sa ne mutam. M-as muta undeva unde in spatele casei sa inceapa padurea...

Rodica Botan said...

Viorica...pune-le si tu ceva Aleluia sa asculte...
"De dorul Tau Isus iubit"...stii cintarea?

Rodica Botan said...

abbu- nu sint legali. Dar ca ei sint probabil 30% din populatia Californiei. Si nu-s eu aia sa chem politia pe ei. Au venit acum citeva luni cu recesamintul si m-au intrebat cine locuieste si citi in casa lor si n-am vrut sa le spun. I-am spus tipului sa-i caute cind sint acasa. Erau insa acasa si au inchis usa.
Si ...aici nu e ca in Romania cu vecinii ca ti-s aproape. Daca mi se intimpla cxeva nu la ei chem. Acu doua veri am cazut de pe scara si mi-am crapat capul si eram toata singe...dar am chemat pe sora mea si pe Deb...si au venit amindoua de pe unde au fost si m-au dus cu escorta la emergenta. Dar puteam sa chem salvarea...Nu m-as duce la nici unul din vecinii din partea aia unde sint ei. Citiva sint drogati...unii sint mai mult ametiti...si nici nu vorbesc engleza. Am insa in partea cealalta a casei o familie de penticostali mexicani. Pe ei ii rog sa se uite de casa cind nu sint acasa...sint mai cumsecade.
Mai abbu- le strici oamenilor vopseaua de pe masina cu oua...fii cuminte...
:)

mihaela said...

Viorica Abbu, mi-e mai ieftin să mă mut... aș cheltui mai mult decât câștig pe cartofi și ouă și tot ar fi insuficiente :)

Am uitat să precizez că noi stăm în chirie, și... "vrăjită" de pădurea și lacul din spate am uitat de șoseaua din față