27 April 2011

CONCURS APRILIE 2011- ABBU ( 1 )

Eram destul de mica, aveam cam 10 ani dar nu destul de mica ca sa nu intorc ofensata capul cand ma petreceam pe scari cu vecina noastra de vis-a vis. Auzisem vecinii cum ii comentau de tigani si desi sa fiu sincera nu i-am vazut niciodata facind vraji sau omorand copii, eram sigura ca la ei in casa se petrec grozavii.
De multe ori venind de la scoala, puneam usor urechea la usa asteptuindu-ma sa aud vaietele celor chinuiti, dupa care fugem la mine acasa si nu ma opream decat in fundul casei in dormitor. De vorbit nu vorbeam niciodata cu ei si desigur si ai mei m-ar fi iertat daca aflau ca nu salut caci a avea vecini tigani e o experienta foarte neplacuta.
Au trecut zilele,a trecut o vara si inca o vara,si intr-o zi suna soneria la usa.
Deschid si dau nas in nas cu vecina,care ma intreaba daca mama e acasa.
E acasa,dar daca vrea sa-i faca ceva rau ? Noroc ca a iesit mama singura, a salutat-o si a intrebat-o daca are nevoie de ceva...
Cateva tigari pana vine sotul caci nu pot sa-l las pe Paul singur...
Am simtit ca e ocazia vietii mele si i-am spus tantos "Noi nu fumam Marasesti ca put si pute casa..."
Mama nu a zis nimic,i-a dat niste tigari si a inchis usa.
Peste o ora m-a chemat in camera mea, a ridicat de pe jos cateva haine si mi le-a dat sa le miros....destul de neplacut miroseau, recunosc.Apoi a deschis dulapul meu de haine si mi-a aratat dezordinea, mi-a aratat patul nefacut si pantofii plini de noroi din mijlocul camerei...nu m-am simtit bine, mai ales ca de trei zile imi tot spunea sa fac ordine...
Apoi m-a luat de mana si a sunat la vecina de vis a vis. Am dat sa fug speriata crezand ca s-a sfarsit, mama ma da pe mana ei sa ma omoare si sa faca probabil sapun...
Vecina a deschis si ne-a privit mirata._"Am venit in scurta vizita si sa-l vedem pe Paul."
Putin stanjenita vecina ne-a dus in salon. Mirosea a iasomie si a curat. Intr-un scaun cu rotile statea un baiat, poate cu an mai mare ca mine.
El este Paul ! Sunteti de o varsta, dar nu poate iesi din casa, dar tu poti sa-i fi buna prietena si sa te joci cu el. Nu stiam ce sa fac si desi parea totul in ordine tot mai trageam cu ochii spre alte camere convinsa ca trebuie sa mai fie ceva si ceva groaznic bineinteles...
-"Hai sa-ti arat si camera lui si jucariile spune mama, care se pare discutase deja ceva cu mama lui Paul.
Ce ordine, ce ordine si ce placuta camera...
Am plecat.
M-am dus la mine in camera si m-am asezat pe pat. Apoi m-am ridicat si am inceput sa fac gimnastica, sa sar intr-un picior si sa ma aplec peste fereastra...
Am inteles cat de bogata sunt si nu vazusem, ma hranisem cu ganduri si imaginatie caraghioasa.
A doua zi de la scoala,fara sa mai ascult la usa, am sunat la usa lor.Mama lui Paul a deschis si a zambit. Ne-am jucat putin. Am plecat apoi acasa si i-am povestit mamei care de asemeni a zambit.
Desigur ca nu i-am spus ca jumatate din sandvichul pe care mi l-a dat la scoala i l-am dat lui Paul....
Cu oamenii mari niciodata nu stii ce surprize ai......!

2 comments:

carmen bogdan said...

DECANDDESCHIDEM OCHII PANA II INCHIDEM TOT AVEM CATE CEVA DE INVATAT...

corina said...

O poveste taaaare frumoasa!Mie una mi-a placut foarte mult!Succes!