01 March 2011

MI-E FRICA ...DE FRICA ( 5 )


de Carol Hopson
tradus Rodica Botan

MI-E FRICA: SI IMI VINE SA MA PLING…SA MA VAIET…
CREDINTA:

Psalm 34:19, 22…”De multe ori vine nenorocirea peste cel fara prihana, dar Domnul il scapa totdeauna din ea. Domnul scapa sufletul robilor Sai, si niciunul din cei ce se incred in El, nu este osindit.”
Psalm 34:1…”Voi binecuvinta pe Domnul in orice vreme; lauda Lui va fi totdeauna in gura mea.”
Psalm 27:5-6…”Caci El ma va ocroti in coliba Lui, in ziua necazului ma va ascunde supt acoperisul cortului Lui, si ma va inalta pe o stinca. Iata ca mi se si inalta capul peste vrajmasii mei, cari ma inconjoara; voi aduce jertfe in cortul Lui in sunetul trimbitei, voi cinta si voi lauda pe Domnul.”

Voi putea vreodata sa cint din nou? Biblia imi spune ca am sa pot. Voi mai putea sa binecuvintez pe Domnul in toata vremea…chiar si cind durerile sint mari? Cit de greu este in vremea cind te simti singur, tradat, gol, si chiar minios… Adevarul este ca nu L-am laudat chiar tot timpul - sau cit ar trebui in unele din zilele alea grele…Dar Dumnezeu stie ca sintem doar tarina, si stie ca vrem sa facem numai ce este bine, dar ne va lua ceva timp sa fim din nou bucurosi…

2 comments:

cherie said...

Sunt multe momente in viata (poate cele mai multe) cand nu prea intelegem ce vrea Dumnezeu cu noi si in acest caz sa il laudam este ceva... hai sa zicem, neintelept. Cum sa lauzi ceva ce nu intelegi ? Poate doar sa te dai bine pe langa El. Mu cred ca e ceva ce l-ar incanta, cel mult l-ar face sa zambeasca. Asta daca Dumnezeu ar fi dupa chipul si asemanarea omului si nu invers....

Rodica Botan said...

Tocmai asta este increderea Cherie… Uite iti dau un exemplu . Cea mai de inteles relatie pe care Dsomnul Isus a putut s-o dea despre Dumnezeu este aceea de Tata. Ce zici daca copiii ar comenta pina-I lumea si s-ar tot indoi de daca sint sau nu parintii in pozitie sa poata sa le poarta de grija? Si chiar daca ar pune o mie de intrebari…la ce ar ajuta; copiii nu pot intelege intotdeauna de ce asa si de ce nu altfel? Daca ar fi dupa copiii ar minca numai ciocolata si nu s-ar mai dezlipi de televizor sau mai stiu eu ce jocuri. Parintii sint cei care uneori intristindu-I pe cei mici ii duc la doctor sa le dea vaccinuri si le administreaza medicamente care nu gusta bine si mai stiu eu ce lucruri neplacute ii obliga pe copiii sa faca.
Daca copiii ar fi destul de intelepti – de maturi- ar intelege ca parintii fac toate aceste lucruri neplacute spre binele lor. Dar nu pot pricepe pina sint mici si de aceea parintii nici nu se obosesc cu explicatiile. Asa si cu noi…trebuie sa avem incredere in promisiunile Lui Dumnezeu.
Biblia spune ca “toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce se incred in El”…si din proprie experienta marturisesc acelasi lucru. Si cu toate astea…firea umana reactioneaza de fiecare data …si imi este teama. Cuvintul Lui insa are puterea sa imi aminteasca de experientele trecute si de promisiunile de viitor. Si daca Dumnezeu zimbeste la copilariile mele…cu atit mai bine…sa zimbeasca…