05 July 2013

DACA ASTA AR FI ULTIMUL MEU MESAJ...

Un predicator faimos , odata a spus enoriasilor sai...
-Treaba mea este sa comunic Adevarul Lui Dumnezeu. Dar eu nu pot decit sa ajung la urechile voastre. Este Duhul Sfint acela care transporta de la urechi la inima...
.............................  
Eu acuma nu sint predicator si nici evanghelist ci sint doar o femeie pacatoasa - sint doar un om care a gasit ceva minunat si vrea sa impartaseasca cu voi. Daca as avea numerele cistigatoare la viitoarea loterie si vi-as da aceste numere...nu le-ati folosi oare? Dar viata vesnica este cu mult mai importanta decit orice cistiguri am putea sa avem aici pe pamint. Si moartea este inevitabila...si vesnicia la fel de inevitabila. Unde o sa va petreceti vesnicia?

Plec luni in vacanta. O calatorie lunga. Ar fi trebuit sa fie in Cairo si Alexandria dar cu nebunia de acolo...o sa ajungem intr-un loc si mai bun- In Israel. Daca ce scriu acum va fi ultimul meu mesaj, acest mesaj ar vrea sa fie un indemn si o rugaminte urgenta sa il cautati pe Isus. Nu trebuie sa imi luati cuvintele decit ca o incurajare . Viata este scurta si inevitabilul se poate intimpla oricind. A fi pregatit pentru orice eventualitate in zilele noastre este chiar la ordinea zilei. Ne invata in scoli si institutii ce trebuie sa facem in caz de : cutremur, act terorist, furtuna...De ce n-am sti cum sa ne pregatim in caz de...moarte?
   
Si va mai spun o treaba- daca asteptam sa ne punem sufletul in rinduiala dupa ce ne punem viata in rinduiala...probabil ca o sa fim asa de ocupati cu viata ca sufletul va fi tot in sala de asteptare. Minunat lucru este sa stim ca nu ceea ce facem noi ne mintuie, ci ceea ce a facut Domnul Isus. Asta nu inseamna ca stam ca ala din povestea posmegilor uscati. Ca fii si fiice ale Tatalui Ceresc avem datoria si onoarea sa actionam ca atare...dar in smerenie si cu teama si cu intelepciune si cu delicatete.

N-am sa uit niciodata cit de frumos a rezolvat Domnul Isus situatia acelei femei decazute pe care fariseii au gasit-o chiar in momentul cind pacatuia. Si au adus-o la Domnul Isus in halul in care era...si El nici n-a ridicat ochii sa se uite la ea - probabil si hainele de pe ea erau rupte si arata intr-un hal fara de hal dupa cum a fost tirita de farisei pe drumurile prafuite de atunci...Domnul Isus isi face de lucru scriind ceva pe pamint...in timp ce-i pune la punct pe farisei...si atit de sensibil sa n-o injoseasca mai departe ii spune sa mearga si sa nu mai pacatuiasca...

De cite ori nu auzim acest glas...la fel de gentil, la fel de sigur de El , la fel de plin de dragoste si grija pentru noi?

Daca astea ar fi ultimele ginduri pe care le am pentru voi - ar fi sa va spun de unde vin raspunsurile la toate problemele noastre - de la Isus Christos care si-a dat viata pentru fiecare din noi. Incercati sa-L cunoasteti- veti fi fericiti sa il intilniti...si veti dori sa va petreceti eternitatea cu El.

4 comments:

Marta said...

Domnul sa fie cu voi calatorind pe urmele pasilor LUI. Ma bucur ca ve-ti putea inalta o rugaciune pe lucurile tarii promise. Abea astept sa citesc impresiile tale draga Rodica. Te imbratisez.

cherie said...

Eu iar "Gică Contra" !
Cred că înţelegi că e o discuţie de principiu nu o contrazicere propriu zis.
Dacă mi-ai spune numerele câştigătoare la LOterie şi dacă le-aş juca nu ar fi pentrucă aş crede că numerele alea sunt chiar cele cîştigătoare.
Ca să te cred ar trebui să ştiu că tu vei participa la tragere, sau să am certitudinea că aceste numere se aleg prin fraudă, iar tu esti implicată în această fraudă.
Ca să cred că eşti o ghicitoare ar trebui ca această calitate a ta să fie confirmată prin alte dovezi...
Comparatia tu nu este inspirata.
Ca să îţi pui problema vieţii de după moarte trebuie să-i fi simţit adierea aşa cum ai simţit-o tu... sau să fii foarte prevăzător, excesiv de prevăzător, aşa că sa te ocupi de ea "pentru orice eventualitate"... Asta nu este credinţă adevărată....
Şi mai este o posibilitate în care omul se ocupă de sufletul său, sa creadă că există, dar asta se învaţă de când esti mic, în familie.

Rodica Botan said...

Draga "Gica Contra"...tu stii ca n-am de unde sa stiu numerele cistigatoare ca nu am fost dupa cortina aia unde se aleg numerele. Dar...asa cum stii...am fost dupa o alta cortina...acolo unde cei mai multi cind ajung, nu se mai intorc inapoi sa ne povesteasca ce si cum. Si te asigur ca nu e frauda- exista viata dupa...viata. Problema mea a fost ca mai aveam treaba pe pamint si nu era timpul sa plec...si Dumnezeu in ciuda stiintei care spune ca este imposibil sa atingi o sursa de 12.000 de Volti si sa traiesti...a facut ca sa mai traiesc si sa-mi cresc copiii .
Eu zic ca fiindca viata este fragila si fiindca moartea nu are leac, nu e rau sa fim prevazatori. Si daca mamica si taticul nu ne-a invatat sa fim prevazatori, nu e rau sa invatam de la altii care au experienta. Ca si daca nu inveti de mic unele lucruri pe care parintii nu le-au stiut sau n-au avut posibilitatea sa ti le faca cunoscute, daca ai un pic de intelepciune cauti de le inveti singur; majoritatea nu ne lasam limitati de cit ni s-a spus de parinti ci cautam noi sa invatam si sa descoperim lucruri noi si folositoare.
Si nu sint niciodata suparata pe time "ma cherie"...dimpotriva sint onorata de vizitele si comentariile pe care le lasi. Sinceritatea ta improspateaza intotdeauna atmosfera de pe blog...

Rodica Botan said...

Multumesc de urari Tusa Marta...Am sa fac o mie de poze ca sa poti sa "calatoresti" cu mine ...