ALEGERI

O vreme cred ca am sa-mi desert sacul cu amintiri si cu povesti adunate din weekendul trecut.
Ce m-a incintat la Carol Hopson a fost multimea de povesti despre nepoteii ei, sau intimplari din care cu grija a extras o invatatura, un miez de intelepciune…

Una dintre povestirile ei dragute a fost despre nepotica ei Monica. Monica avea citiva anisori, dupa felul peltic cum imita bunica ei discutiile cu ea. Primul nepot, si primul copil al fiului ei. Parintii de la inceput si-au pus toata energia in a o invata pe micuta Monica bunele maniere, si disciplina lor era atit de stricta, ca bunica a ridicat din sprincene cu o privire pe jumatate comica, pe jumatate serioasa… Fiul si nora ei erau insa foarte seriosi, asa ca discutau cu micuta lor aproape ca si cu un adult; si discutia era cam asa…

-Monica, nu-i voie sa atingi televizorul. Daca il atingi si te joci acolo, o sa te pedepsim, dar este alegerea ta… daca vrei sa fi pedepsita, continua!… Bunica doar incerca sa-si ascunda cu mina zimbetul. Dupa parerea ei, Monica era mult prea mica pentru asa cuvinte sofisticate, cum ar fi…"este alegerea ta…", dar ca orice bunica cumsecade, si-a tinut parerile pentru ea.

Monica si parintii ei au venit de Craciun in vizita la bunici. Si chiar de la inceput, dupa imbratisarile de rigoare, taticul lui Monica a luat-o de mina si a facut turul casei, explicindu-i fetitei lui ce este voie si ce nu este voie in casa bunicilor. Din nou fraza "este alegerea ta"... daca sa asculte sau nu, si din nou au fost amintite consecintele neascultarii.

Dupa putina vreme, bunica realizeaza ca micuta Monica nu-i pe nicaieri… asa ca o cauta prin casa, si cind ajunge la dormitorul ei, prin usa intredeschisa o vede pe Monica in fata unui raft cu figurine de portelan… din cele mai dragute si atragatoare… din seria "Precious moments". Bunica nu intra… ci sta la crapatura usii sa vada ce se petrece inauntru, curioasa sa vada ce o sa faca Monica! Si o vede pe Monica intinzind usurel o mina spre figurine …nu le-a atins, ci asa, cumva la distanta… si apoi dintr-odata ca arsa isi retrage minuta si o pune la spate. Inca o data ridica incet, incet mina si merge un pic mai aproape de figurinele de portelan… si la fel iute, iute, isi trage mina si o pune iar la spate. Se uita in dreapta, se uita in stinga, ridica mina cu degetul aratator intins si merge iarasi pina aproape sa atinga figurinele… si iar si-o retrage cu viteza luminii de acolo… apoi se intoarce roata pe calcii…se uita la figurine si ofteaza ...si bunica o aude spunind cu voce tare… "Good girl" (Fetita cuminte)…si apoi pleaca de acolo…

Audienta la Serile de Conferinte unde am fost era formata din femei la virsta maturitatii si poate mai bine de jumatate din noi eram deja bunicute. Nu va spun cum stateam toate cu colturile gurii ridicate, ochii plini de duiosie… si inima gata sa imbratiseze acest copil nostim. Carol insa a gasit o invatatura minunata in povestioara ei…

Sfinta Scriptura, Biblia, ne invata ce este bine si ce este rau. Ni s-a dat posibilitatea sa alegem. Unele lucruri pe linga care trecem sint frumoase la privit, dar periculoase. Pe moment par a satisface gustul nostru… dar mai tirziu aduc multa amaraciune. Micuta Monica stia ce are voie sa atinga, si ce nu. Si apoi a ramas totul la decizia ei. Pentru o comportare buna stia ca este laudata, pentru neascultare stia ca va fi pedepsita… si Monica, desi de numai citiva anisori, a luptat cu ispita si a invins-o.

In Biblie nu exista sugestii… numai porunci!!!

Nu sintem straini de Cuvintul Lui care ne pune in fata unor alegeri serioase in viata. De alegerile facute aici va depinde unde ne petrecem vesnicia sau cum?! …"Alege astazi cui vrei sa-i slujesti?" ni se spune in Biblie. Dumnezeu nu este un dictator. El ne da sansa sa alegem… si bine ar fi ca alegerea noastra sa sune cam asa… "Cit despre mine, eu si casa mea vom sluji Domnului!". Astept ca intr-o zi sa-L aud si eu pe Tatal Ceresc spunindu-mi… "good girl!!!"