Toti avem rani...si toti ne straduim sa iertam. Cind nu pot ierta imi amintesc de cite trebuie Domnul sa ma ierte si pe mine...
Saptamina trecuta discutam cu sotia pastorului meu despre o anume situatie...imi spunea sa iubesc pe persoana care mi-a gresit cu dragostea lui Dumnezeu. Eu spuneam ca pot abia sa tolerez. Ea repeta insa acelasi lucru...ca trebuie sa iubesc...
Am, stat si m-am socotit singura...Dumnezeu nu ne-a iubit dupa ce ne-am corectat (daca pot spune ca putem sa corectam ceva vreodata)...El ne-a iubit pe cind eram inca pacatosi. Acuma singura solutie ca sa poti ierta este sa iubesti. Ca dragostea acopera totul, nu? Si a iubi cu dragostea Lui Dumnezeu inseamna a ierta si a iubi cum numa El stie...fara reprosuri, fara observatii...
Ramine sa spun acuma "Pot totul in Christos care ma intareste!!!" oare voi reusi? Ma rog Domnului sa ma ajute. Rugati-va si voi…ca sa primesc iertarea Lui, trebuie sa invat sa iert…si va marturisesc ca de data asta mi-e atit de greu incit as zice ca este imposibil; daca n-as stii ca la Dumnezeu nu exista nimic imposibil.
Biblia spune sa ne rugam unii pentru altii…de aia va cer ajutorul. Imi trebuie o inima noua, iertatoare…am nevoie de un transplant!!!
13 comments:
Cu iertatul nu-i problema... eu iert !
Cu iubirea este mai greu. Eu nu iubesc nici pe cei care nu mi-au gresit cu nimic, cum sa iubesc pe cineva pe care il ignor ? Pai a iubi este "a iubi !"
Daca gasesti transplantul solicitat poate reusim sa impartim inima aceea iubitoare.Platesc juma-juma !
m-aţi întrebat dacă emoţiile au albumul lor de amintiri. foarte frumos formulat. sunt convins că fiecare emoţie îşi crează amintirea, îşi aşează semnul de carte în viaţa noastră, şi chiar dacă, cu timpul, ne distanţăm, rătăcim, vine un moment în care ne întoarcem şi tremurăm la amintirea unei emoţii demult apuse. o noapte binecuvântată vă doresc.
E greu!
Cum pot sa intorc obrazul dupa ce ma loveste, sau sa-i mai dau si camasa dupa ce-mi ia haina!
e absurd!
Dar cand Hristos este in inima totul e posibil!
Să poţi
Să poţi smulge zâmbete de sub vălul statuilor,
să vezi paradisul şi din mijlocul iadului
să poţi simţi căldura chiar şi a hainelor reci de oţel,
să-ţi odihneşti trupul pe câmpul verde
chiar şi atunci când ai furtuna pe umeri,
să-ti treci palmele peste trandafiri
chiar dacă te vor răni,
să admiri cerul albastru
chiar dacă durerea se cuibareşte la poarta ta,
să iubeşti ploaia
chiar dacă se prelinge din ochii tăi,
să ţii luna pe frunte
chiar dacă eşti obosit de viaţă,
să poţi privi licărul inocent al unui copil
chiar dacă-ti zici că viaţa e fără rost,
să poţi simţi mirosul mării şi de alge
chiar dacă plaja e pustie,
să poţi picta pe stele
chiar dacă inimii tale i s-au tăiat mâinile,
să poţi zbura cu gânduri pure
chiar dacă cei care te-au iubit au încetat s-o facă,
să poţi întinde o mână caldă unui om
chiar dacă cei mai buni prieteni te-au vândut,
să poţi ierta oricând
chiar dacă dezamăgirea ţi-a infierat puterea de-a o face,
şi toate astea pentru că...
alţii care au fost ieri şi nu mai sunt ..
ar da o lume întreagă pentru un grăunte din ceea ce ai tu azi.
Autor - Edelweiss
Rodica, daca vei face "transplant" de alta inima, sa nu uiti ca va fi tot IMPERFECTA, pentru ca o inima perfecta este doar cea -IERTATOARE. Dintr-o iubire aflata pe culmi inalte izvoraste; iertarea, uitarea, sacrificiul.
" Iubirea acopera o multime de pacate". Teoretic e simplu, cu practica stam deficitar, stim....
Ce simplu este sa iubim atunci cand, cu o mana dam si cu alta luam...
Nu-ti doresc sa obtii transplantul, iti doresc sa-ti accepti inima ta, prin pacea sufletului si a mintii.
cherie...nu cred ca iertarea fara iubire poate exista...Pentruca ele se conditioneaza una pe alta.
Indiferenta de pilda este mai rea ca ura...este dincolo de ura.
Existenta iubirii in viata unui crestin este vitala. Nu poti sa fii credincios Lui Dumnezeu care este "dragoste", fara sa iubesti pe cei pe care El ii iubeste. De fapt...treaba este in felul urmator...persoana de care ma lamentam de pilda...n-o urasc...dar tot ce este in mine se revolta impotriva unui anume comportament...unor atribute pe care eu nu le pot trece cu vederea...
De pilda ...in casa noastra, cind eram copil, minciuna se pedepsea cel mai mult...De multe ori faceam prostii si scapam nepedepsita, sau doar dojenbita; dar minciuna nu era niciodata ignorata. Lacomia...inca o treaba care era ridiculizata la maxim...parintii mei n-o tolerau...
Acuma...cind ma uit la cineva care practica aceste lucruri...nu mai vad omul...ci vad pacatele lui.
Dincolo de aceste metehne insa este un om care poate fi harnic, descurcaret...priceput la ceva...ma rog-poate avea si calitati; dar tot ce vad eu sint defectele lui...
Acuma ma gindesc cum ne vede Dumnezeu care nu se poate uita la pacat...Daca nu ne-ar iubi, nu ar putea sa se uite de loc catre noi. Repulsia mea pentru unele metehne pare nimic pe linga Sfintenia ochilor Lui...Si daca n-ar fi Domnul Isus ca sa acopere prin jertfa Lui toate metehnele mele...nu as putea nicicind sa sper ca Dumnezeu sa ma poata vedea, sa ma cunoasca...
Exista o parabola in Biblie unde zice ca un datornic dus in fata judecatorului a cerut sa fie iertat de o datorie imensa pe care n-o putea plati. Si a fost iertat. Dar de cum a iesit de acolo, a dat el peste un datornic de-al lui care ii datora mult mai putin...si s-a repezit la el sa-l duca la inchisoare...
Uite asa ma simt eu...Si chiar daca din virful buzelor am zis ca iert...ce ma deranjeaza este ca nu pot sa iubesc pe omul pe care l-am iertat...sau zic ca l-am iertat...
ca inca imi sta-n git!!!
Eu pot sa ma prezint frumos aici in fata voastra ca voi nu stiti ce este in sufletul meu...dar acolo, in adinc...nu este kosher...
Vreau sa iert, sa iubesc si sa uit...Vreau sa iert cu adevarat pina la sfirsit...ca sa fiu iertata si eu la fel de Dumnezeu. Pentruca in Rugaciunea Tatal nostru asa spunem...Iarta-ne Doamne greselile noastre , precum si noi iertam gresitilor nostrii..." Asa vreau sa iert si eu...
Cos, multumesc de vizita. Ai un blog interesant...subiecte de care se poate vorbi mult...
Kis...exact la aia ma gindeam...vreau si eu sa obtin ceva din natura Lui...ca sa pot da camasa cu usurinta. Deocamdata am dat-o dar atita am bombanit ca mi-i s-a facut mie lehamite de darnicia mea...
Edelweiss...poezia e minunata. Sper ca nu te superi ca am pus-o pe blog. Iar sfaturile...ce sa mai zic...right on...
Ai dreptate...nu transplant am nevoie...ci ceva lucru pe la partile mai importante. Ce ma deranjeaza este ca si daca fac ce trebuie sa fac...o fac ca un copil rau dind din picioare si zbierind si bombanind...si toata treaba isi pierde valoarea din pricina atitudinii mele. Mor de ciuda ca n-o pot schimba...atitudinea...ca de ea vorbeam. De aia am expus-o lumii...
Si nu fac parte dintre oamenii aia care au trait toata viata exemplar...si acuma uite...am si eu citeva problemute?!...Nu!!! Am destule la inventar...Ai crede ca cel caruia i s-a iertat mult va fi dispus sa ierte mai putin...
Asta-i situatia...Domnul cu mila!!!
O MEDITATIE DE AZI 16 NOIEMBRIE 2009
CU GANDURI SI SFATURI FOLOSITOARE SI IN ACELAS TIMP HAZLIE -
CUVANTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTAZI:
Maniati-va si nu pacatuiti" (Efeseni 4:26)
In vremea cand oamenii faceau naveta cu trenul, un om de afaceri care mergea la o sedinta importanta, l-a rugat pe conductor sa-l anunte sa coboare la ora 5 a.m. inchipuie-ti cum s-a simtit cand s-a trezit la ora 9:00 in dimineata urmatoare, la kilometri distanta de destinatia sa. Furios, s-a napustit asupra conductorului si nu a folosit cuvinte frumoase! "Iata un om manios" a remarcat un pasager care a auzit suvoiul de cuvinte. "Daca credeti ca el este manios" a spus conductorul, "sa-l fi vazut pe tipul pe care l-am dat jos din tren, in locul lui, la 5 azi-dimineata!" Zambim, dar asa cum a observat Dr James Corner de la Universitatea de Medicina de la Yale: "Viata merge in pas alergator si noi devenim tot mai stresati. Ne simtim neputinciosi fata de problemele noastre si explodam de frustrare".
Pavel spune: "Maniati-va si nu pacatuiti". Sa n-apuna soarele peste mania voastra, si sa nu dati prilej diavolului". Inseamna oare ca este totdeauna gresit sa ne maniem? Nu, Pavel afirma ca mania canalizata gresit deschide usa vrajmasului. In templu, Domnul Isus ne-a aratat ca exista o manie neprihanita fata de nedreptate si exploatare. Dar de cele mai multe ori suntem maniosi deoarece credem ca lumea nu ne apreciaza sau profita de noi sau nu ne da ceea ce meritam. Din nou Pavel scrie: "orice manie .. sa piara din mijlocul vostru. Dimpotriva .. iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi in Hristos" (Efeseni 4:31-32). Dar chiar si cel mai bun sfat din lume este inutil daca nu faci ceva cu el. Deci daca esti inclinat spre iutime, incepe-ti ziua rugandu-L pe Dumnezeu sa te ajute sa te porti in asa fel incat sa-L onorezi pe El.
Rodica, multumesc de onoarea ca poezia mea sa fie postata pe blog-ul tau, as vrea sa-ti fie sursa de incurajare.
Cat despre faptul ca nu ai trait exemplar, oare cine are aceasta intelepciune si echilibru sa traisca exemplar ? toti avem o "lista de inventar", ca doar Isus a venit in lume si s-a sacrificat pentru noi, cei cu "lista de inventar", mai goala sau mai plina. In fond, omul bolnav are trebuinta de medic , nu cel sanatos, fara a ne lasa pe-o ureche totusi....
De la un om imperfect nu se cere perfectiune, asta-i clar, insa exemplele biblice, de oameni imperfecti care au trait la inaltimea principiilor biblice sunt destule,apoi semenii nostri ( putini dar sunt ) care la fel se straduiesc sa aiba o viata curata, sunt o incurajare pentru noi.
Ma gandeam, faptul ca iti recunosti limitele si esti sincera CU TINE, ca bombani, ca dai din picioare ca un copil, ca ti-e greu sa ierti, he, he,( m-ai amuzat), deja este un pas ca STII unde ai de lucrat. E lucru mare sa recunosti fata de tine insuti, altii sunt actorii propriilor vieti.
Te imbratisez, iti apreciez mult blog-ul, esti o persoana matura spiritual, ai o familie superba, ai simtul umorului, esti pozitiva si sensibila. Din acest motiv te sfatuisem sa nu-ti faci "transplant" , pentru ca esti TU, un diamant care din departare privit este OK., insa daca te uiti cu lupa ai sa-i gasesti zgaraieturi. Principalul este ca esti diamant in mana Olarului, nu faptul ca ai zgaraieturi, acelea se pot slefui...cu siguranta, e adevarat, nu prin puterea noastra.
Virginia...comentariul tau o sa-l pun zilele astea drept articol...foarte bine spus!!! Multumesc
Edelweiss...frumoase, alinatoare cuvinte...dorite si pretuite. Se spune pe drept ca fiecare da ce are...se vede treaba ca ti-s camarile pline si nu te zgircesti sa imparti.
Post a Comment