03 July 2014

CINE-I LA USA... OARE?


    “Cind bate Nelinistea la usa… sa trimitem Multumirea sa-i raspunda”.
     Vocea de la radio suna plina de convingere… Imi si imaginam pe Doamna Neliniste batind la usa mea. Inalta, si slaba, si vesnic agitata… cu miscari iuti si necontrolate… ba cu mina pe sonerie, ba pe clanta… ba batind cu pumnii cit poate de tare, ba facind pe timida si ciocanind usor cu un deget… dar cu ochii sticlosi, privind in toate directiile, sa se inspire pentru noi nemultumiri…
     Oh, si de cite ori i-am deschis usa in graba… fara sa ma uit pe vizor ca sa vad cine este de partea cealalta! Eu tare increzatoare si gata de a primi noi musafiri - chiar si pe cei nepoftiti! Doctorii au declarat-o pe Doamna asta ca fiind bolnava: ii spun bolii asteia "anxiety" pe-aici pe la noi. Si boala se trateaza cu medicamente. Ei spun ca este o lipsa de nu stiu ce substanta in creier… si iti recomanda sa rectifici aceasta lipsa cu chimicale pe care le prescriu ei. Si lucreaza… cit lucreaza si medicamentele. Si cind nu mai au effect, atunci maresc doza. Cind iei medicamente, creierul nu se mai lamenteaza atita - doar ca incepe ficatul sa se lamenteze, incercind sa prelucreze medicamentele. Si ce fac medicamentele astea? Cred ca ne incetinesc pasul si nu mai sarim repede de pe canapea cind bate Doamna Neliniste la usa. Dar ea tot bate… si cu cit iti ametesti creierul cu mai multe medicamente, cu atit dumneaei vine mai des… si vine si cu treaba, si fara treaba.
     La inceput vine cu lucruri si treburi serioase. Ba ca nu ai bani sa-ti platesti facturile, ba ca nu-ti merg treburile la servici prea bine, ba copiii, ba familia, ba biserica... Numai ca daca reusesti sa depasesti problemele majore, iti dai seama ca de musafirul asta neplacut tot nu scapi. Nelinistea continua sa ciocane la usa sau sa bata cu pumnii, si uneori si cu picoarele daca nu raspunzi la timp. Daca deschizi si o intrebi ce vrea, uneori nici ea nu stie precis… ba iti mai aduce in graba si niste motive ridicole… care seamana leit cu povestea aia cu drobul de sare care cade de pe cuptor si omoara copilul …Si daca vorbesti cu Doamna Neliniste, te sperii de-adreptul - poti crede ca-ti moare copilul si daca n-ai inca copil, atita este de convingatoare. Asa-i de periculoasa Coana Neliniste.
     Acuma …nu putem sa controlam pasarile care zboara pe deasupra capetelor noastre - e drept - dar… in mod sigur putem sa le oprim sa nu-si faca cuib acolo. Si pe Doamna Neliniste n-o putem opri sa nu bata la usa, ca asta ii este profesia. Dar putem sa nu-i deschidem usa.
     De pilda… daca L-am gazdui pe Domnul Isus - si sa aiba la noi rezidenta permanenta daca se poate - situatia ar fi alta… El ar veni si ar cina cu noi si ne-ar aduce pace si mingaiere. Doamna Neliniste Il evita intotdeauna - ca nu-I poate suferi prezenta. Ea totdeauna vine numai in absenta Lui - cind El nu este prezent - ca-I poarta frica… Se teme ca pacea pe care o aduce El sa n-o infasoare si pe ea - si s-o afecteze… si ce s-ar face, nefericita de ea… cu ce s-ar mai ocupa atunci - ca nimeni n-a vazut o Neliniste linistita!? Si apoi mai este ceva ce o indispune grozav pe Doamna Neliniste. Este Doamna Multumire. Astea doua nu se pot vedea fata in fata. Cind Multumirea apare, Doamna Neliniste nu ma are cuvint si o ia la goana… Iar acolo unde locuieste Christos, Multumirea este prezenta si Il serveste pe Domnul ei.

     Asta am vazut eu cu ochii mintii mele azi dimineata, ascultind la radio fraza de mai sus… Si cum o cunosc bine pe Doamna Neliniste ca ma viziteaza des si ma face bolnava dupa fiecare vizita… ma gindesc sa o invit pe Doamna Multumire sa se mute cu mine… Si asa am spatiu sufficient, si Doamna Multumire are tare putine pretentii. Se obisnuieste oriunde, si este grijulie sa nu faca deranj, si e foarte calma si recunoscatoare. O persoana mai placuta nici nu mi-as putea dori sa-mi tie tovarasie…Doamna multumire intotdeauna vine atunci cind Christos este present - pentru ca ea Il slujeste cu scumpatate si devotament... Asa ca... grija mare la cine deschidem usa... si pe cine primim in casa inimii noastre!!!

2 comments:

DORINA DUMITRASCUTA said...

Multumesc mult draga Rodica !
Bun mesaj si la timp !

Marta said...

Mult adevar si dreptate in postarea ta. Doamne ajuta sa alung pentru totdeauna nelinistea care nu numai imbolnaveste dar poate chiar omori. Bun sfat.