16 October 2014

PE LOCURI... FITI GATA... START!!!

De Bill Crowder


In filmul "Chariots of Fire", unul dintre personaje este legendarul alergator britanic, Harold Abrahams. El este obsedat sa castige, dar in preliminariile de 100 de metri de la Jocurile Olimpice din 1924, este invins dramatic de rivalul sau, Eric Liddell. Abrahams devine disperat. Cind prietena lui, Sybil, incearca sa-l incurajeze, Harold ii raspunde minios:

-Eu alerg sa cistig. Daca nu cistig… nu mai alerg.
La care Sybil ii raspunde cu multa intelepciune:
-Daca nu alergi - n-ai cum sa cistigi!

Viata este plina de contradictii, si noi credinciosii nu sintem scutiti de dezamagiri care eventual ne fac sa vrem sa abandonam. Dar in alergarea asta, care este de fapt viata de credinta, Pavel ne indeamna sa continuam alergarea, sa nu ne oprim. El le-a spus celor din Corint la 1Corinteni 9:24… "Nu stiti ca cei ce alearga in locul de alergare, toti alearga, dar numai unul capata premiul? Alergati dar in asa fel ca sa capatati premiul!". Trebuie sa alergam cu credinciosie, spune Pavel, incurajati de faptul ca alegam ca sa0L onoram pe Regele nostru si sa primim de la El o coroana eterna.

Daca ni se intampla sa cadem in alergare - daca renuntam sa-L servim sau daca din cauza dificultatilor avute pe drumul credintei il abandonam si cadem in pacat, riscam sa pierdem plata si premiul pe care l-am primi daca am continua alergarea in masura puterilor noastre.

Sybil a avut dreptate…"Daca nu alergi - n-ai cum sa cistigi!"
………………………
E dimineata… si am avut asa o dorinta sa trec pe distrugere si demolare azi-dimineata cind a sunat alarma. As vrea sa stiu exact in cite bucatele as putea sa sparg ceasul… sau sa vad daca e posibil sa-l macin la masina de macinat cafea... In cite o zi, ambitia cea mai mare ar fi sa nu ma scol din pat toata ziua, si planul cel mai iscusit ar fi un fel de coma programata, controlata (in caz ca as mai vrea sa revin la viata). Si versetul ala al lui Pavel din 1Corinteni 9:24…nu este exact ceea ce vreau sa servesc cu ceasca de cafea din dimineata asta… Si m-am mai gindit cum ar fi daca in cafea ar fi ceva morfina in loc de cofeina… Hmmm…

Cum s-ar desfasura oare ziua care incepe pe o asemenea nota "pozitiva"? Imi imaginez ca nu prea bine. Noroc cu Psalmii… Psalmul 5:3… "Doamne, auzi-mi glasul, dimineata! Dimineata eu imi indrept rugaciunea spre Tine, si astept…" Uite asa stau eu acuma si astept… ca in ciuda atitudinii mele …Domnul este bun si ma iubeste… si daca tot m-am sculat si mi-am inceput alergarea pe ziua de azi, El imi va da puteri noi si energie sa-mi ating potentialul. Ba daca ma impiedic si cad, o sa ma ridice, o sa ma mingaie si o sa ma indemne sa continui alergarea; pentru ca indiferent cit sint de morocanoasa la ora asta din zi… pe la asfintitul soarelui tot am sa ma gindesc la victorie…s i oricit ar fi de grea alergarea… "pot totul in Christos care ma intareste"… este combustibilul care mentine si sustine viata mea…

Ok … toata lumea la linia de plecare!...
- Pe locuri… Fiti gata… START!!!

2 comments:

Cella said...

Rodica, eu nu vreau coma ... ca suna cam tragis. Eu numa vreau sa dispaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaar ... si gata;)).
Insa imi zic, Cella hai ca daca nu te duci tu, nu se duce nimeni si apoi, daca nu e greu, pentru tine e cam plictisitor ...
Insa ... imi mai da Domnul cate o minune ... asa ca la copiii mici ;))

rodica said...

...si eu tot din minuni traiesc...