12 October 2014

DOUA MARI...

by Gayle D. Erwin
traducere de Rodica Botan

In Palestina sint doua mari. Una este proaspata si are pesti. Portiuni de verdeata infrumuseteaza malurile ei. Pomii isi intind bratele si acopera din abundenta malurile, iar radacinile lor se intind setoase sa absoarba din apa asta sanatoasa. Pe malurile ei, copiii se joaca la fel cum se jucau pe vremea Domnului Isus. Ii placea Domnului Isus sa-i priveasca jucindu-se. Se uita in departari peste suprafata argintie a apei cind le povestea pildele Lui... iar pe un loc viran, nu departe de tarm, a hranit cinci mii de oameni...


Riul Iordan hraneste Marea Galileii cu apa proaspata, venita din dealurile din apropiere. Asa ca natura ride in razele soarelui. Si oamenii isi construiesc case prin apropiere, iar pasarile isi fac cuiburi in pomii de pe margine; si orice forma de viata se bucura de marea asta cu apa vie.

Dar riul Iordan se varsa la Sud intr-o alta mare. Si aici n-ai sa vezi pesti zburdalnici saltind in valuri, nici verdeata pe maluri; n-ai sa auzi cintat de pasarele, si nici copii jucindu-se. Calatorii aleg alte rute pentru placerea privelistilor, daca nu sint cumva in calatorii urgente si e musai sa treaca pe acolo. Aerul staruie greu deasupra apei, din care nici pasare, nici animal si nici om nu se adapa...

De unde diferenta asta grozava dintre cele doua mari? Cu siguranta ca nu riul Iordan face diferenta, fiindca el isi varsa cu darnicie aceeasi cantitate de apa in amindoua marile. Si nici pamintul unde sint asezate nu e diferit, fiindca amindoua marile sint asezate in aceleasi vecinatati.

Iata diferenta: Marea Galileii primeste, dar nu pastreaza Iordanul doar pentru ea, ca fiecare strop ce se varsa in ea isi gaseste drumul afara din ea. Primeste si da in egala masura.

Cealalta mare este egoista, pastrindu-si cu gelozie tot ce primeste. Nu este tentata in vreun impuls generos sa dea nici o picatura macar din apa ei. Pastreaza numai pentru ea fiecare picatura.

Marea Galileii daruieste cu generozitate... si traieste. Cealalta mare nu da absolut nimic. Numele ei este Marea Moarta...

Sint doua feluri de oameni in lume... Sint si doua mari in Palestina... Tu din ce categorie faci parte?
....................
Cu doi ani in urma am vizitat Israelul. Am vazut si Marea Moarta, si chiar am facut o "baie"... Nu stiu daca pot sa-i spun baie, ca dupa ce am iesit de acolo (si nu am stat mult) m-am grabit sa merg la dusuri si sa ma spal. In apa aceea moarta nu poti sa stai mult. E neplacut... Dupa ce m-am spalat in apa obisnuita, am simtit asa o usurare si o stare de bine... Asa este si cu sufletul, cind il speli de tot ce-i rau si dai jos din spinare greutatile pe care le porti... Cine nu-si doreste pace in suflet si usurare? Cine?

4 comments:

Lilu said...

Nu am evoluat nici eu ,nici fiul meu
in lumea materiala,banii rasplata muncii noastre asidue au fost modesti,in schimb am evoluat impreuna daruind din tot sufletul intelegere la tot ce ne inconjura,oameni,animale,natura,
daruind cum spune proverbul "chiar si camasa de pe noi"celor mai nevoiasi.

Rodica Botan said...

Asta-i adevarata viata, Lilu...

Cella said...

eu sunt vieeeeeeeeeeeeeeeeeeeee!!

behaituloilorsiglasulpastorului said...

Rodica, DEMULT TIMP NU AM MAI COMENTAT PE BLOGUL TAU, fiindca ai un stil asa de frumos incat nu mai incap comentarii CRITICE, asa cum am eu obiceiul sa scriu pentru altii care dau invataturi in Biblie, bazati doar pe ganduri firesti, fara nici o revelatie . Tu scrii intr-un fel unic, asa cum ar trebui sa invete oricare sora in Hristos pe copii ei , cum este scris " ... femeia va fi mantuita prin nasterea de fii, daca acestia staruiesc in credinta, in dragoste si in sfintenie " Ceea ce as vrea eu de la tine, este sa arunci o privire la articolele pe care le-am scris despre Botezul cu Duhul Sfant, care sunt postate de curand , incluzand si pe acela mai vechi , intitulat " Adevarul despre nasterea din nou "