07 December 2016

BINECUVINTARE SAU BLESTEM?

Noi oamenii sintem cam la fel in multe privinte; cu toate astea insa, unele mici diferente pe care le avem pot face pina la urma ca diferenta sa fie totusi…mare. Aceste mici diferente sint …diferentele de atitudine.

Willam James, cu mai bine de un secol in urma, spunea…"Cea mai mare descoperire a acestei generatii este ca fiinta umana poate sa-si schimbe viata schimbindu-si atitudinea.". Eu cred asta din toata inima, si de-alungul anilor am vazut acest lucru intimplindu-se de multe ori. Ceea ce multi oameni nu realizeaza este ca atitudinea ce o ai nu numai ca are un impact pentru fericirea si succesul tau in viata dar influenteaza fericirea si succesul tuturor celor din jur…familie, prieteni, colegi. Si atitudinea este ceva contagios, si din cind in cind ar trebui sa ne intrebam…"merita atitudinea mea sa influenteze pe alti oameni?" In nici un fel nu am exagerat importanta pe care o are atitudinea ce o avem in viata…dar…mentinerea acestei atitudini nu este usoara... dar nici imposibila.

Citeva idei din cartea "Puterea atitudinii"

De Mac Anderson
Emotiile noastre ne pot motiva intr-un mod puternic, si mai mult ca orice alt lucru din viata noastra, ele o sa ne determine felul cum ne comportam. Citeodata cel mai dificil lucru este sa putem patrunde in capul nostru si sa intelegem ce ne face sa actionam, sa luam atitudine. De ce ne comportam asa cum ne comportam? Oamenii care sint foarte dinamici in atingerea unor scopuri in viata au putere de concentrare. Mintea le este clara, si nivelul de energie f. inalt. Dar exista totusi ceva ce te poate tine legat sa nu poti progresa…si acel ceva este …bagajul tau de emotii.

Cunosc doi membrii ai unei familii care au fost cei mai buni prieteni, dar cu citiva ani in urma unul dintre ei i-a amintit celuilalt de un lucru care s-a intimplat cu 30 de ani mai devreme. Si lucrurile au progresat, din unul in altul…si stiti ce? Cei doi n-au mai vorbit impreuna de atunci. Minia sau resentimentele sint ca si cancerul, si cind il lasi netratat, pune un tavan invizibil de care nu mai poti sa treci. Nu-ti dai seama de asta…dar treaba este reala. William Ward a identificat tratamentul cind a spus…"Iertarea este cheia care deschide catusele urii."

Aceste cuvinte sint puternice, si stiu din experienta personala ca …iertarea lucreaza miracole. De citeva ori in viata mea am fost nedreptatit si luat drept fraier si prima mea reactie a fost, bineinteles sa ma minii si sa am resentimente. Am tinut-o asa o vreme si mi-am simtit stomacul facut noduri, mi-am pierdut pofta de mincare si bucuria a disparut complect din viata mea. Citatul lui Ward m-a trezit insa si am inteles ca trebuie sa iert persoana care mi-a gresit. M-am simtit ca si cind am jucat prima parte dintr-un meci de basketball cu niste pantofi grei de fier si in locker room, antrenorul mi-a zis…Mac, incearca adidasii astia Nikes acuma in partea a doua a meciului." Si multiplica asta la 10 si ai sa intelegi cit de bine te simti sa te descotorosesti de "bagajul asta emotional", prin puterea iertarii."
………………
Ce concluzie am tras eu? Ca si oamenii din lume, cei care nu stiu si nu au primit inca iertarea Lui Christos, cei care n-au citit inca Biblia... au ajuns la concluzia ca iertarea este absolut necesara individului; si nu numai sa o primeasca dar si sa o dea. Si totusi noi care citim Scriptura, care am primit iertarea Lui Dumnezeu si ne bucuram de ea, stam de multe ori incatusati de neputinta de a ierta pe cei care ne-au gresit…

Nu ma refer la iertarea care o primim sau nu de la altii…ci strict la ceva ce depinde de noi…am iertat noi pe cei care ne-au gresit noua?

Doamne tu stii ca inca port aceste catuse…scapa-ma de ele…si daca cineva citeste aceste rinduri, poate sa-i fie si lui de folos, si sa-l ajute  sa lase friele libere…si sa ierte si pe cei care au cerut iertare si pe cei care n-au facut-o inca sau n-au s-o faca niciodata. Noi vom fi pina la urma cei eliberati…

"Si ne iarta noua greselile noastre…precum si noi iertam gresitilor nostrii!!!" Binecuvintare sau blestem?

8 comments:

cella said...

Rodica,
si am mai invatat ceva dupa ce am iertat. Lasa trecutul sa fie trecut, nu-l mai scoate la lumina, nu-l dezgropa, nu-l starni.
O imbratisare ar prinde bine?

Rodica Botan said...

Cella, de la tine vreau dar numai cu pereche...
:)

cella said...

ok, atunci sa fie cu pereche;))

cherie said...

Multumesc lui Dumnezeu, eu nu am intalnit oameni care mi-au facut rau.
Poate m-am pacalit de cateva ori... dar dupa cum vezi, vorbesc ca eu m-am pacalit nu ca am fost pacalita.
In schimb... eu am facut rau. Nu din rautate ci pentruca asa era mai bine pentru mine. Am fost in situatia in care am ales intre mine si altcineva... de cateva ori. Si aici sunt remuscarile, dar nu regretele. As proceda si azi la fel, dar... am pareri de rau ca nu am avut de ales.

Rodica Botan said...

Cella, cum intelegi tu diferenta dintre remuscari si regrete?

Marta said...

Remuscarile dor (rod din tine ) ele sint de obicei rezultatul actiunilor noastre ,regretele dor mai putin si poti trece mai usor peste ele ,nu intotdeauna sintem raspunzatori pentru actiunea care le-a provocat. Eu multumesc Domnului pentru darul uitari ,si ma gimdesc ca nu intimplator el este adaugat omului cu virstra .Abea atunci putem ierta si uita. Maretul har .....sa fie totdeauna cu tine.

Anonymous said...

Am citit o replica interesanta care mi-a pacut in contestul relatiilor interumane. "Oamenii stau impreuna nu pentru ca uita ci pentru ca iarta" Biblia ne invata ca dragostea acopera totul....Cref ca nu exista definitie mai frumoasa despre dragoste ca cea din Corinteni 13..... Cu mult drag Carmen

geluu said...

Hmmm, depinde de greseli ca sa poti ierta.