29 December 2016

Ginduri de sfirsit de an... (2014)

   
    A trecut si Craciunul... si vine Anul Nou. Trec clipele, zilele, anii intr-o viteza de nedescris. Parca pe masura ce imbatrinesc, timpul trece mai repede.
     Pina mai ieri ma gindeam ce sa mai fac... acum ma gindesc oare ce am lasat nefacut... in sensul ca trebuie sa existe lucruri pe care inca le vreau sau trebuie facute. Timpul ramas este din ce in ce mai scurt... nimeni nu stie cit de scurt. Fiecare avem un drum, si o destinatie, si un ceas anume... o secunda si o ultima respiratie. Nu... nu vreau sa fiu morbida, dar nici sa trec prin viata mintindu-ma.
     Nu stim ce aduce ziua de miine... nici macar ceasul urmator. Sintem multumiti cu noi? Cu viata? Mai avem lucruri de facut, cuvinte de spus? Poate sint cuvinte importante, care nu merita aminare... cum ar fi: "te iubesc, imi pare rau, iarta-ma... vino acasa sau te astept"... sau mai stiu eu ce cuvinte scurte, dar importante, care trebuie spuse de urgenta?
     Fata mea cea mica mi-a spus de o vizita facuta la zoo ieri... si zicea ea... "A fost o excursie ieftina, dar ne-am simtit atit de bine!". Nu neglijati lucrurile mici!... Imaginati-va un cimp cu floricele mici si ...salbatice. Puteti face un buchet minunat - de care sa va bucurati la fel de mult sau poate chiar mai mult decit de un buchet scump, pe care poate ati dat banii ce nu ii aveati. Fiecare floricica aleasa de ochii vostri, dupa care au alergat picioarele voastre si ati tinut-o intr-un manunchi in mina voastra pina ati creat acel buchetel frumos, ca sa-l daruiti cuiva... din toata inima. Asa este viata. Bucuriile nu se aduna in cupa buldozerului, la gramada. Viata are nevoie de bucurii mici si multe pe care le puteti culege daca aveti putina vointa si putina intelepciune.
     Noi ne amuzam la povestea cu posmegii, dar deseori nu sintem decit lenesul din caruta care asteapta ca Dumnezeu sa-i toarne pe git.
     Uitati-va in jur voi toti cei deprimati ca mine ...si vedeti cite minunatii a lasat Dumnezeu, ca sa ne bucure! Am deschis ferastra azi-dimineata si niste pasarele harnice si talentate Ii dadeau slava lui Dumnezeu in pomul din fata casei. Nu-mi trebuiau decit doua urechi care sa le auda. Urechi aveam, dar nu de ascultat. Un concert gratis pe care il bagam sau nu in seama. Daca nu am platit un tichet scump, nu ne putem simti bine...
     Ma gindeam cum sa imi fac viata mai frumoasa si am realizat ca ea deja este, dar eu trebuie sa ascult, sa privesc sa iau in considerare ceea ce este in fata mea. Acus, acus ne lasa vederea si nu ne-am bucurat indeajuns de ochii care ne-au fost dati. Mai putem inca sa mergem, dar nu am facut destula miscare si ne pierdem capacitatea asta daca nu miscam putin. Mai avem lucruri de dat, dar inca tinem de ele... si uneori sint lucruri de care nu avem nevoie.
     Vorbesc cu voi, dar vorbesc cu mine in timp ce impartasesc cu voi. Astea sint gindurile mele de sfirsit de an... Si mai am si altele pe care le spun doar in camaruta mea. I le spun lui Dumnezeu. Poate aveti si voi ce sa-I spuneti. Sa cerem iertare pentru lucrurile rele facute cu sau fara voia noastra. Sa cerem putere si intelepciune pentru anul in care intram. Sa cerem sa ne ajute sa devenim mai buni, mai intelepti, mai inimosi...
    Mai avem timp sa cugetam la anul care a trecut si sa ne pregatim pentru cel care vine. Si mai este inca timp sa ne asiguram vesnicia, sa acceptam jertfa miununata a Domnului Isus, ca sa putem sta linistiti, stiind ca orice s-ar intimpla in anul in care intram, avem eternitatea asigurata.
    Dragii mei... va doresc un an nou plin de bucurii... si va doresc o eternitate glorioasa!

2 comments:

behaituloilorsiglasulpastorului said...

Ai gandit corect si ...bine-ar fi ca anul care vine sa ne-aduca , in direct, tot ce ne-ai dorit atunci si mai mult de-atat : prezenta Domnului nostru iubit , dupa cum s-a proorocit : "Dar eu, in nevinovatia mea, voi vedea fata Ta: cum ma voi trezi, ma voi satura de chipul Tau. (Ps.17:15) "Ei vor vedea fata Lui, si Numele Lui va fi pe fruntile lor. (Apoc.22:4)"
"Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin. (1Cor.13:12)

Marta said...

Da Mai buni mai intelepti mai inimosi Ce bine sti ca asta vreau si pentru mine.Doamne ajuta.