19 May 2016

IARA LUNI SI... IARA CEATA...



Luni dimineata... si inca o zi de ceata. Atitea imi vin in minte cind stau cu miinile intepenite pe volan, aplecata peste el si cu ochii pironiti la lumina stopurilor masinii din fata si piciorul pregatit sa sara pe frina la orice eventualitate.

Azi ma gindeam ca asa trebuie sa arate viata pentru cineva care nu Il cunoaste pe Dumnezeu. Si nu degeaba unii sustin ca Dumnezeu nu exista. Oare cum am putea verifica pe ceata daca exista ceva in afara limitei noastre de vizibilitate?

La un moment dat, nu mai stiam daca n-am trecut cumva de locul unde trebuia sa ies de pe autobanda. Doar un fel de alarma interioara imi spunea ca ar fi timpul si ca sint pe aproape, asa ca am incetinit si am cercetat imprejurimile si m-am orientat cu foarte multa atentie… dar ceata face ca fiecare element care ar fi putut sa imi dea orice indiciu ca sint pe aproape sa arate diferit decit in lumina si claritatea zilei.

Fie-va mila de oamenii care nu cred in Dumnezeu! Unii dintre ei n-au iesit niciodata din ceata, n-au vazut niciodata lumea cu ochi clari… nu stiu ce inseamna o raza de lumina, caldura ei… frumusetea pe care o da oricarui lucru. Nu degeaba credinciosii se bucura citeodata si in necazuri.

O lumina sfinta ii acopera, si cu ea dimpreuna vin multa bucurie, si frumusete, si speranta.
Biblia spune "Cuvintul Tau este o candela pentru picioarele mele." Mai mult ca oricind as vrea sa fiu in lumina… si numai Cuvintul Lui mi-o poate da.

M-am uitat pe geam afara… soarele a inlaturat toata ceata… Tot ce este in jur ne vorbeste despre Dumnezeu; numai sa vrem sa vedem si sa ascultam.

3 comments:

Anonymous said...

De obicei timpul meu e foarte limitat si obisnuiesc sa frunzaresc repede blogurile, citind doar lucrurile scrise de persoanele respective.. Am impresia ca am ce invata din impartasirea experientei lor; ma edifica, ma bucura, ma uimesc, ma pun pe ganduri. ;)
Eu nu prea scriu asa ce imi place sa citesc..din acelasi motiv.
Dar acest articol e unul dintre acele scrieri speciale.
Va multumesc, d-na Rodica! Un an nou binecuvantat!

Rodica Botan said...

Nu sint multe comentariile care ajung pina la inima...asta insa a ajuns! Multumesc!

Rodica Botan said...

luniElle...am mers pe blogul tau si mi-am gasit baiatul pe care l-am sponsorat. In casa mea fiecare avem cite unul...M-am bucurat asa de mult sa-i vad poza pe blogul tau. Am tot sperat ca intr-o zi vom putea sa comunicam prin e-mail cumva ca eu sint tot timpul pe drum sau la lucru si e-mailul este forma cea mai simpla...

As vrea asa de mult sa stiu mai multe despre tine, despre el...oh...ce surpriza minunata. Blessings, blessings and more blessings!!!