24 April 2016

GINDURI DE DIMINEATA...

     E dimineata... e duminica... un simtamint de oboseala si o durere fara nume imi stringe parca cu o mina nevazuta sursa de aer. Stiu... stiu cine ma ataca. Mereu... mereu... Ii cunosc strategiile... daca nu poate sa ne sperie cu o umbra, aduce alta; daca nu ne poate fura sufletul, ne chinuie in alt fel...
     Dar el uita ca Mintuitorul meu este viu. Si uita ca in El sunt izvoarele vietii... Si a uitat ca si atunci cind trecem prin Valea Umbrelor Mortii, EL, Fiul Dumnezeului Celui Viu este cu noi, pe mina noastra dreapta, ca o umbra care nu poate, prin definitie, sa se desparta de trupul care o alimenteaza cu forma...
      Da, lumea cu tot ce are ea se clatina... cutremure peste tot... se rupe pamintul si se infurie marea din adincuri... dar nimic nu ne poate smulge din Mina Lui.
      Au renuntat oamenii sa Iti dea slava cuvenita, Doamne... si desi ii vedem mai degraba pe altii ce-au facut, noi insine suntem vinovati de multe lucruri fata de Tine. Si totusi... in marea asta de ura si de batjocoritori, inca mai ai copii care sa Iti aduca slava. In Paris, de sarbatori, unii au decis sa transforme casa Ta de rugaciune in discoteca - dar in China, un pastor si sotia lui s-au pus in fata buldozerelor, ca sa opreasca darimarea locului de inchinare. Unii transforma bisericile intr-un fel de cluburi - altii fac din trupul lor temple vii in care sa locuiasca Duhul Tau Cel Sfint...
       E o framintare, Doamne, pe fata acestui pamint - o framintare continua. Alergam, Doamne, ca niste disperati, si daca ne intrebi de ce, n-o sa Iti putem raspunde. Ca la urma urmei, Tu ne dai piinea cea de toate zilele, exact cum faci si cu bobitele care hranesc pasarile cerului. Vointa noastra inpotriva vointei Tale deseori... cu toate ca vointa Ta ne aduce viata si bucurii reale, iar vointa noastra numai dezamagiri.
      Ajuta-ne sa atingem limanurile credintei... sa stam linistiti pe tarmurile ei! Sa nu ne infricam nici de atacurile din timpul zilei, nici de zgomotele din timpul noptii. Acopere-ne cu dreapta Ta, ca sa ne simtim ocrotiti... si cind vine momentul hotarit... du-ne acasa la Tine!

2 comments:

behaituloilorsiglasulpastorului said...

" Dar el uita ca.... Si uita ca.....Si a uitat ca...."
Bine e ca nu ai uitat tu !
" Da, lumea cu tot ce are ea se clatina... Au renuntat oamenii sa Iti dea slava cuvenita, Doamne... !
Bine e ca nu te-ai clatinat si nu ai renuntat tu !
" unii au decis sa transforme casa Ta de rugaciune in discoteca - dar in China, un pastor si sotia lui s-au pus in fata buldozerelor, ca sa opreasca darimarea locului de inchinare."
Cand ai scris astea se poate sa fi realizat ca " vine ceasul, si acum a si venit , cand adevaratii inchinatori se vor inchina Tatalui in duh si in adevar "
-- Declaratie de conformitate : " Nici eu n-am uitat, nici eu n-am renuntat ,si eu am recunoscut ceasul inchinarii , de aceea " el " nu ma mai poate ataca si nu-mi mai poate deranja odihna ( Evrei 4.10 ) "

Rodica Botan said...

AMin