14 February 2011

DUPA O PAUZA...

Am facut o pauza de blog…sau blogul a facut o pauza fara mine?! Simbata la ora 3 dimineata m-am trezit din somn si…am sters blogul. Am iesit in curte…era frig si era noapte…si m-am plimbat o vreme sperind sa-mi treaca gindurile. Nici pomeneala…
Dupa nelinistea aia a dat o jale peste mine…cu lacrimi si tot meniul. Si alte ginduri. Alte intrebari…
Apoi copiii mi-au spus ca or sa incerce sa-l invie…am inceput sa primesc e-mailuri de la unii dintre voi intrebindu-va ce s-a intimplat cu blogul, ce s-a intimplat cu mine…?! Trebuie sa recunosc ca am devenit dependenta de blog- si de voi, cei care ma cititi…Existati pentru mine ca un suport- ca un colac de salvare…
Duminica cind a spus pastorul sa se aseze jos cei care au nevoie de rugacxiune, Deb a venit din fundul bisericii si m-a luat de dupa umeri si mi-a zis…”aseaza-te jos…tu stii ca ai nevoie de rugaciune”. Si m-am asezat…iar dupa biserica , Monica, sotia pastorului a venit sa stea de vorba cu mine si m-a impins intr-o camera si s-a rugat pentru mine, pentru problemele de sanatate de care stia de la Deb si…pentru blog…
Am venit acasa si Deb s-a pus la biroul meu si va marturisesc ca n-a trecut un minut si…a aparut blogul din nou…Nu va pot spune ce bucurie am avut. Si de unde fusesem lipsita de pace si ma framintasem tot weekendul- m-am linistit ca prin minune. Si nici n-am mai simtit nevoia sa stau pe blog tot timpul- dar stiu ca il am…ca va am…aproape…pe cei care simtiti ca mine si pe cei cu care am aceleasi simtaminte.
Povestea este spusa pe scurtatura aici…dar…daca unii dintre voi mi-ati simtit lipsa, asa cum mi-ati marturisit ine-mailuri- trebuie sa va spun ca si eu v-am simtit lipsa…Ma rog pentru multi dintre voi, in fiecare seara…si nu m-as supara daca v-ati ruga si voi pentru mine. Dumnezeu asculta…si raspunde…
Asa ca…bine v-am gasit din nou…

17 comments:

Oana said...

Tocmai ii marturisisem unui prieten ca nu mai gasesc blogul tau... facusem si eu o pauza de computer... si, la intoarcere, ma pregateam sa iti scriu un mail sa te intreb daca esti bine. Din fericire, tastind din nou adresa ta... ai reaparut.
Sa fii bine, sanatoasa si cu inima blanda!

Anonymous said...

Varamea ce sa zic am PICAT PE GINDURI sperca sinteti bine eu team mai sunat dar nu mai ai acelas nr pe celula .DAR ma BUCUR din nou .NINEL

Debora said...

Bine te-am regasit, Rodica! Ma gandeam eu ca ai trecut prin vreo vale mai adanca, dar eram sigura ca o sa razbesti... Te rog, nu te mai duce departe de noi!

carmen bogdan said...

Avem nevoie si de pauze
pentru odihna....
Itiamintesti cartea pe care ai citit-o"Sezi umbla si impotriveste-te"? Cred ca ai inversat ordinea si ai obosit...
Toti ne repezim uneori sa "lucram" noi mult si obosim....
Domnul sa te binecuvanteze si sa iti dea pace.

Anonymous said...

Rodica,

Ma bucur ca ti-ai recuperat blogul;cazusem si eu...PE GANDURI... ca aparea ca inexistent blogul. Nu te nelinisti, tu controlezi blogul, nu-i invers..Cu drag, vioricaO

Speranta said...

"...stim ca toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu.


"Caci Dumnezeu nu este nedrept ca sa uite osteneala...si dragostea,pe care ati aratat-o pentru Numele Lui ...si ajutorati...
Sunt bucuroasa ca ne scri din nou .
Domnul Isus sa te binecuvinteze cu mult har...

MARTA said...

Sint fericita ca te vad din nou Internetul nostru nu a mers o saptamine si am fost la Gabi dar nu am gasit blogul. E lectura mea cea mai placuta. Ma rog sa nu mai ai probleme. Trebuie sa simti ca esti iubita de noi si binecuvintata de Domnul. Te imbratisez Marta

carmen si rasvan said...

Dragă Rodica, tu de ce ai vrut să te laşi de blog? A priceput Sali, care a fost tentat să procedeze ca tine...
De ce?
Oricum, Domnul să te întărească în tot ceea ce faci...
Mă bucur că ai renunţat la ideea de a abandona.
Cu drag.

Rodica Botan said...

oana...multumesc de urari. Cam tirziu dar incerc sa revin...
Ma rog mereu pentru tine. Domnul e bun!

Rodica Botan said...

Ninel...thanks...209-204-6322
asta e numarul recent

Rodica Botan said...

Debora...tine-ma de mina...impreuna e mai greu sa ne pierdem ...multumesc de mingaiere...

Rodica Botan said...

carmen- iubita mea prietena...stiu ca te-ai rugat pentru pacea mea- am primit-o!!! Domnul te-a ascultat!

Rodica Botan said...

VioricaO...AI DREPTATE. dAR TREBUIE SA-MI AMINTEASCA CINEVA UNEORI...RIETENII SINT CEI MAI BUNI - CA AI INCREDERE CA ITI SPUN ADEVARUL. mULTUMESC DE PRIETENIE!!!

Rodica Botan said...

Speranta...mi-a facut placere sa citesc rindurile tale si sa dau de blogul tau...Binecuvintari...

Rodica Botan said...

Tusa Marta...Domnul sa te intareasca, ca la rindul dumitale, mare slujba faci incurajind pe toti...
Love

Rodica Botan said...

Carmen si Razvan- un duh de frica a dat peste mine. Nu de comunisti mi-e frica insa. Am mai scris si de la lucru - ca m-am invatat si eu sa fac o mie de lucruri deodata...si trebuie sa o mai raresc. Nu e bine ca nimic sa puna stapinire pe noi...si a existat intrebarea asta mereu- eu stapina pe blog sau blogul stapin pe mine. Si as vrea din suflet sa nu fie blogul stapinul...si nici eu...ci mai degraba Cel al carui jug am promis sa-L port dar de atitea ori ca un bivol nepriceput incerc sa trag in directia hotarita de capul meu...
Atit...Frica insa este o chestie interesanta. Nu trebuie totdeauna sa ai un motiv real...diavolul asta este obraznic ce n-ai vazut. Ca la urma te uiti singur si-ti dai picioare pe la partile dorsale...cum de ai putut sa accepti scenariile ce ti le-a aruncat ca sa te faca sa umblii impiedecat? Dar uite ca uneori ne prosteste de cap...
Asa si eu...
Multumesc de incurajari. Domnul cu voi in lucrul vostru...

Cristina said...

I love you!