OK...nu chiar asa...dar tiriiti-va mai cu inima va rog - abia a inceput anul!!!
.............................
"Mai aproape Doamne, catre Tine…"Astea sint gindurile care-mi venira in minte azi, gindindu-ma ca mai inchei un an. Pentru mine, din 1992 incoace, fiecare an mi se pare un “dar “ de la Domnul. Nu ca nu era si inainte de accident…dar cine baga un asemenea amanunt in seama pe vremea cind aveam impresia ca stiu si pot si sint in control?
Cind ne merge bine ne simtim stapini pe situatie…pe viata. Pornim in tinerete sa cucerim. Majoritatea nici macar nu stim ce vrem…invatam pe parcurs. Ne uitam in jur, cind la unul cind la altul si incepem sa vrem si noi. Ba o profesie, ba o situatie, ba o relatie…mai putin cu Dumnezeu - ca El are vreme sa astepte - El este din vesnicii in vesnicii- asa ca are tot timpul. Nu prea realizam ca El are tot timpul…dar noi nu-l avem...
De fapt, timpul este ceva specific planetei noastre. Dupa cite stiu (daca imi amintesc bine) viteza este o relatie dintre timp si spatiu. Nu stiu daca si Dumnezeu foloseste formulele ce le-am descoperit noi ca sa ne masuram…nimicnicia?! Cred ca El are alti parametrii - cum ar fi faptele si credinta si cu un coeficient de dragoste atasat la fiecare caz in parte ca sa ne dea timp suficient sa ne intoarcem la El- sa nu ne piarda- sa ne cistige pentru Eternitatea Lui…
Doamne – bine ca scap de anul asta- mi-am zis- ca numa dureri si probleme am avut. Dar daca as zice sa scot din calendar anul asta este ca si cum evreii ar scoate din calendar anul cind au iesit din Egipt…recapatindu-si libertatea… Ar trebui sa renunt odata cu necazurile si la biruinte si bucuria de a sti ca Dumnezeu este in control…chiar si atunci cind ajungi disperat…sau mai ales atunci.
Un lucru este sigur…ne apropiem tot mai mult de capatul vietii- cu fiecare zi, cu fiecare an. Cum ne pregatim? Astazi am auzit o predica despre cele 5 cununi, pregatite drept rasplata pentru credinciosi. Mintuirea este de gratis, dar pentru faptele bune si pentru ca sintem robi credinciosi- vom primi o rasplata. Imaginati-va asa o treaba…sa traiesc o viata amarita de lupta si durere, din care Dumnezeu sa trebuiasca sa ma scoata mereu la suprafata si sa primesc si o rasplata pentru osteneala mea…Numai ca ne zbatem aici pe pamint mai mult pentru lucruri care nu fac doua parale…Ma uit eu la cite gunoaie am adunat…si pe care acuma le arunc pe rind, ca m-am facut roaba acestor nimicuri care trebuie intretinute, sterse de praf…La ce bun? Ne ducem catre alte zari - si un alt bagaj ar fi mai potrivit…Doamne da-mi discernamint.
Dragii mei…la sfirsitul acestui an va multumesc ca mi-ati tinut companie, ca ati lasat cite o vorba pe aici…unele de bine altele mai putin- dupa cum s-a meritat - zic eu. Ieri de pilda cineva mi-a spus ca sint infantila- si cred ca avea dreptate. Pusesem poza unui tip care isi bagase capul unde nu trebuia. E drept - poza m-a distrat…inca imi vine sa rid…dar poate era nepotrivita pentru acest blog. Ce sa spun? Cornelius…ai avut dreptate…undeva in interior inca port copilul de altadata care nu vrea nici sa creasca , nici sa fie cuminte…si din cind in cind o ia razna. Pentru acele momente - va rog sa ma iertati. In rest…Mi-a facut placere sa calatoresc insotita de atitea suflete nobile, vesele, pline de energie…
"Mai aproape Doamne…catre Tine…desi e grea calea …catre Tine…Totusi- cintarea mea- va fi totdeauna…Mai aproape Doamne …catre Tine…"
1 comment:
La multi ani, Rodica, sa ai un An Nou in pace si cu multa bucurie in suflet. Aceleasi urari si pentru toti ai tai.
Multumesc pentru cele postate aici si pentru toata prietenia ta,
Cu drag...
Post a Comment