24 December 2015

MERRY CHRISTMAS!



    
     A sosit ajunul Craciunului. M-am trezit inainte sa sune alarma. Sint odihnita si in buna dispozitie. Ma imbrac incet si ma gindesc la ziua ce imi sta inainte. Azi lucrez doar patru ore. Compania ne da in fiecare an patru ore libere platite in ajunul Craciunului. Ma bucur ca inca onoreaza Craciunul, ca stiu cit sint de liberali cei din San Francisco – unde se afla cei cu functiile cele mai inalte din companie, liderii de la virf. Cu gindul la ziua scurta de munca, imi iau grabita poseta si plec.
     Deschid garajul si ma bucur ca nu mai trebuie sa fac acest lucru manual - totul este automat in noua mea casa. Aerul e proaspat, dar nu prea rece, si strada aproape goala. Aleg ceva muzica de Craciun la radio si ma simt bine alunecind pe culoarele golite de masini. Parca am intinerit astazi…
     Cind vin sarbatorile, mi-e dor de Romania. Sau poate mi-e dor de anii copilariei si ai tineretii, de felul cum vedeam lumea prin ochii visatori, flaminzi si plini de sperante. Poate ca daca as fi in Romania acum, as fi la fel de dezamagita cum sint acum si aici… cu toate ca incerc din rasputeri sa imi canalizez si calibrez toate simturile si gindurile si sa fiu pozitiva.
     Am primit maios proaspat de la socrii fetei mele care sarbatoresc in fiecare an cu scumpatate Craciunul, asa cum il serbau in Romania… cu bunatati. Am primit si un cozonac… mmmm… grozav de bun, dar pe ala nu vreau sa-l impart cu nimeni. Maiosul m-am gindit sa-l sacrific si sa aduc si eu la lucru ceva romanesc. Asa ca m-am indurat azi-dimineata sa pun citeva feliute pe o farfurie si sa-i imbii pe cei cu care lucrez sa incerce. S-au cam uitat crucis la culoarea maiosului… s-au tot invirtit…au mentionat ca au recunoscut ca e in… mat de animal… si in final, dupa ce le-am spus baietilor ca nu au niciun pic de curaj in ei… au incercat. A mai venit unul de la departamentul de gaz, care a fost misionar in Ungaria, si a recunoscut produsul, asa ca i-a convins servind si el o bucatica pe o feliuta de piine. Bun… am trecut si examenul asta si le-a placut.
     Ce ginduri am de ajun? As vrea sa fiu foarte receptiva la ce este in jurul meu. Ma gindesc astazi in primul rind la cei care I-au zis “nu avem loc”… Printului Lumii… Domnului Isus Christos cu mai bine de 2000 de ani in urma. Ma gindesc ca undeva pe parcursul acestei zile proaspete sa am ocazia si sa recunosc momentul de incercare… momentul cind as putea printr-un gest marunt sa fac o fapta uriasa. Noi toti asteptam surprize mari… Ma gindesc cum s-au simtit oare cei care L-au respins, cei care nu s-au ingramadit putin, nu s-au deranjat oleaca sa le faca loc Mariei si lui Iosif in casa lor. Poate au auzit mai tirziu povestea de la pastori... poate au auzit ca ingerii au coborit intr-o iesle in apropiere... Eu cred ca daca era putina bunavointa din partea unora, s-ar fi gasit in Bethleem un loc mai bun decit ieslea pentru Domnul Isus…
     Da… astazi as vrea sa am sansa sa iau o decizie mare chiar si intr-un lucru marunt. Cine stie? Poate in timp voi descoperi ca gestul acela marunt a avut o valoare inestimabila. Si fiindca tot vorbesc de gesturi marunte… primiti urarile mele de “Pace si Bucurie” cu ocazia Craciunului…

No comments: