03 January 2017

PEDEAPSA...

Arthur Bowler

(Traducere de Rodica Botan)

Priveam foarte atent cum fratiorul meu a fost prins in plina actiune. Statea in coltul salonului cu un pix intr-o mina si cartea de cintari pe note in cealalta mina. Cum tata numai ce instrase in camera, fratiorul meu s-a retras speriat; stia ca a facut o boacana. De la distanta am vazut cum a deschis cartea cea noua de imnuri a lui tata si a fircalit pe toata foaia cu pixul. Acuma statea cu privirea in sus la tatal meu si isi astepta pedeapsa.

Tata a ridicat din mina lui John pretioasa lui carte si a privit-o cu atentie; apoi s-a asezat pe scaun fara sa spuna o vorba. Cartile erau valoroase pentru el; el era preot si avea si citeva licente. Pentru el, cartile insemnau cunostinte… si cu toate astea isi iubea si copiii foarte mult. Ceea ce a facut in urmatoarele minute a fost remarcabil. In loc sa-l pedepseasca pe fratele meu, in loc sa-l certe si sa zbiere la el sau sa-l pedepseasca in vreun fel, el a luat pixul din mina fratiorului meu si apoi a scris in carte cu mina lui alaturi de mizgaliturile lui John… ”Cuvinte scrise de John in 1959, la virsta de doi ani. De cite ori m-am uitat la fata ta minunata si la ochisorii tai frumosi si ageri care ma priveau - I-am multumit lui Dumnezeu pentru cel care mi-a scris acuma in carte. Tu mi-ai facut aceasta carte sacra, asa cum au facut si fratele si sora ta de-a lungul anilor.” Wow… m-am gindit; asta este pedeapsa?

Acuma insa… e rindul meu… si… din timp in timp scot cite o carte din biblioteca - nu o carte ieftina, ci cite o carte scumpa, eleganta pe care o pretuiesc si pe care stiu ca o s-o pastrez toata viata - si i-o dau unuia dintre copiii mei sa mizgaleasca sau sa-si scrie numele in ea. Si cind ma uit la lucrarile lor de arta, ma gindesc la tatal meu si cum am invatat de la el ce este important in viata; oamenii, si nu obiectele; toleranta, si nu judecata; si dragostea care este inima unei familii. Ma gindesc la toate astea si zimbesc… si spun de fiecare data in soapta… ”Multumesc, tati!…”

9 comments:

A.Dama said...

Am patit-o de multe ori... Cu multi frati mai mici, nici nu se putea altfel!
Si apoi a continuat...
Inclusiv Biblia mi-a fost fircalita. Inca o am asa, cu "opera de arta" de la varste inconstiente.
E un pic mai valoroasa asa. :)

DoarATAT said...

Buna Ziua !
~
Frumos articol ! Insa PLANG !
Plang deoarece fetita mea este sechestrata de rudele sotiei mele (care a decedat recent ... cat o vesnicie !).
Aceste rude, care nu-si dau seama ca BINELE nu poate fi fortat, nu poate fi abuzat, nu poate fi obtinut prin minciuna si mita !
Risc sa-mi pierd fetita (suntem in litigiu) pentru ca nu am 2000 de euro sa-mi platesc un avocat ... mai bun ca actualul !
Risc ... sa-mi pierd mintile ! ... gandindu-ma la CE BINE o asteapta pe Ana Maria Stefania !

Tot timpul imi aud in urechi :
"Tati ... !" ... doar din memorie ... si plang !
FETITA MEA ... cu ce a gresit ea de a fost despartita BRUTAL de la tatal ei ?
De 42 de zile ma perpelesc, nu mai sunt in stare de nimic, nu mai am pofta de mancare ... ma pierd ...
Desi tocmai acum TREBUIE sa fac ! Daca o vreau acasa cu adevarat !
Teoretic ... pot face mult mai mult, insa practic ... sunt epuizat ... de amenintarea REALA, de a o pierde ...
~
va rog sa ma iertati !
~
Cornelius,

PS: La urma urmei CINE trebuie sa asigure EDUCATIA unui copil ? Nu parintele ei, care ESTE cel mai apropiat de Sufletul copilului ?
~,

cherie said...

Eu am gasit in podul casei unde locuiam, prin 1950 o carte foarte veche, legata in piele scrisa in slavona, bisericeasca ortodoxa cu o dedicatie a unui cleric catre alt cleric de prin 1878. Pe o paguna alaturata am scris si eu :
Cand voi lua aceasta carte din rafturi prafuite ...etc...imi voi aduce aminte de-a mea copilarie.
Pedeapsa mea este ca imi pare rau si acum... In carte presam flori si am cam jumulit-o. Parintii mei nu au inteles valoarea cartii si chiar voiau sa o arunce.
Tin foarte mult la cartea aceea, este se vede reconditionata de specialisti si pare mult mai veche si valoroasa.

Rodica Botan said...

A.Dama...si mie mi-e mai draga Biblia aia mai veche. Nu-s fircaliturile nimanui acolo, doar insemnarile mele vechi...

Rodica Botan said...

Doar Atit...sper sa-ti recuperezi fetita...ce pot altceva sa spun?

Rodica Botan said...

cherie...poate povestea asta te va face sa nu-ti mai para asa de rau totusi...altfel cum ti-ai mai fi amintit de copilarie?

Anonymous said...

:)
O lectie buna

Anonymous said...

clergyman,ce inseamna?

DoarATAT said...

Bună Ziua !
Doamnei Rodica Botan !
~
Paradoxal ... aceste mini~dialoguri în A-Temporal, mă ţin în echilibru !
Cel mai recent ajutor ... un citat din Tchaikovschi, pe care îl voi "culege" stând ... "Pe Gânduri" ... cu o Prietenă Virtuală !
~
Cornelius,

PS: ... au "trecut" ... 51 de nopţi de "coşmar" ...
Cei "mari" pedepsesc uneori pe cei "mici", din PREA MULTĂ GRIJĂ pe care "le-o poartă" !
Vă mulţumesc pentru că mi-aţi răspuns !
~,