01 September 2014

DOI FRATI...

Doi frati lucrau impreuna in ferma familiei. Unul dintre ei era casatorit si avea o familie numeroasa. Celalalt era necasatorit. La sfirsitul zilei, cei doi frati imparteau totul pe din doua: profit si produse.

Intr-o zi insa, fratele cel necasatorit isi zise...”Nu e drept sa impartim egal produsele si profitul. Eu sint singur, si nevoile mele sint putine.”. Asa ca, in fiecare noapte lua cite un sac de griu din hambarul lui si trecea cu el cimpul ce-l despartea de casa fratelui sau si i-l punea acestuia in hambar.

In acest timp, fratele lui cel insurat si-a zis si el…”Nu-i drept sa impartim totul pe din doua. La urma urmei, eu sint insurat si am nevasta si copii sa ma ingrijeasca daca mi se intimpla ceva. Fratele meu, saracul, e singur… nimeni sa stea linga el in viitor.” Asa ca, si el lua la spinare cite un sac de griu si trecea cimpul si-l varsa in hambarul celuilalt.

Amindoi se tot minunau ani la rind cum griul nu scade nicicum. Pina intr-o noapte intunecoasa cind cei doi s-au lovit unul de altul… In sfirsit, au inteles cum de griul nu scadea in niciun hambar. Si-au pus sacii jos …si s-au imbratisat.

…………………
Fratii mei… intr-un fel symbolic, parca si noi trecem cimpurile care ne despart si ne vizitam in mod virtual. Purtam in spate sacii incarcati… numai noi stim cu ce. Va invit sa va deschideti fiecare sacul si sa va uitati inauntru ...poate chiar sa facem un pic de ordine acolo. O lume intreaga ne priveste… ce facem, ce caram… ce ne dam unul altuia… N-ar fi frumos sa ne intilnim undeva pe la mijlocul cimpului… grabiti in misiunea asta secreta de facere de bine? Si n-ar fi minunat daca… ne-am si imbratisa?

9 comments:

gaby_d said...

BUNA DIMINEATA,RODICA!
Minunata postarea din aceasta dimineata.
Exista bunatate insa trebuie desoperita si aratata.
o zi minunata!

http://www.youtube.com/watch?v=CdWWWOgCPVs

Rodica Botan said...

Si tie la fel gaby...numa ca eu casc si ma duc la culcare...tu stai de veghe cit eu dorm, ok? Si apoi vine rindul meu cind tu te culci...
:)

Mariana said...

Îmi cer iertare că nu fac referire la articolul postat şi cer permisiunea de a vă face o invitaţie ( ţie şi cititorilor tăi ) la a vă expune părerea despre ce înseamnă prietenia şi ce este un prieten. Pentru o mai bună provocare, reamintesc ceea ce spunea Napoleon Bonaparte şi anume că ,,Nu există prieteni ci doar momente de prietenie..." Vă aştept cu mare drag aici, la Psalmdedor.

Dancos said...

Bravo!

Rodica Botan said...

Mariana...am sa ma duc sa vad...

Rodica Botan said...

Dancos...bine ai venit. Am o intrebare...de cind am ascultat you tubul ala cu bau-bau, tot vreau sa-l pun si eu pe blogul meu dar nu stiu cum. Nu poti sa-mi trimiti linkul? De citeva ori m-am dus acolo la Razvan doar sa ma amuz...este asa un statement la toata tarasenia asta...parca as vrea sa le spun la tipii astia doi ...nu mi-e frica, nu mi-e frica de bau-bau...

Haha...simpatic tipa ala...simpatic cintecelul...

AICISIACUMACOLOCURAND said...

O LECŢIE DE VIAŢĂ
"Pe o potecă abruptă şi stâncoasă am întâlnit o fetiţă, care-şi purta în spate frăţiorul. Se vedea cu ochiul liber că micuţul era prea greu pentru puterile ei. I-am spus:
–Fetiţo, ce grea povară duci!
Ea m-a privit mirată şi mi-a spus cu reproş în glas:
–Nu este o povară domnule, este fratele meu!
Am rămas uluit. Fetiţa cea curajoasă tocmai îmi dăduse o lecţie de viaţă."
Şi când durerile semenilor mă copleşesc şi îmi pierd tot curajul, cuvintele fetei îmi amintesc:
,,Nu este povară, este fratele tău!"

Vreau să-i iubesc pe fraţii mei
Cu tot ce am în piept mai sfânt,
Vreau să doresc tot ceru-n ei,
Dar să-i iubesc, dar să-i iubesc
Aşa cum sunt, aşa cum sunt.
Când fraţii mei au răni ce dor,
Să-mi fie braţul mai sfios,
Să nu apăs pe rana lor,
Căci nu eu vindec, nu eu vindec,
Ci Hristos, Isus Hristos!

„Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui HRISTOS” (Galateni 6,2).

Primita via email
de la Robert Ion

Rappa_ru' said...

Cat de frumos exprimat:)...ar fi foarte bine intr-adevar Rodica:)

Anonymous said...

nu stiu cum gasesti tu astfel de povesti...dar cred ca Domnul ti le scoate in cale. am savurat cu placere si aceasta poveste ca de obicei, multumesc
Carmen B.