IMI RIDIC OCHII SPRE MUNTI!!! ( 4/16/12)

(Rodica Botan)
Imi ridic ochii spre munti…
Te caut…ingrijorat si abatut.
Mi-am amintit de fuga din Egipt,
De Marea ce-am trecut-o prin mijloc,
De setea potolita cu apele din Mara.
Nimic nu ti-este imposibil !

Ma uit la undelemnul din candela…
Oare, cit o sa-mi ajunga?
Mai rontai o bucatica de mana,
Ce mi se lipeste de degete…
E tare veche…ca si lacomia mea…

Tot ce mi-ai promis Tu…este o ratie zilnica:
"Cheama-ma in ziua necazului",
"Pinea noastra cea de toate zilele",
"Ajunge zilei necazul ei"…
Mi-ai promis ca-mi dai pentru nevoi -
Dar eu m-am ingrijat de ziua de miine.
Mi-ai promis pasuni verzi,
Dar eu aveam pretentii la mai mult...
Si m-ai dus si la ape de odihna,
Dar eram ocupata…imi programasem altceva,
Tocmai atunci...

Tot ce mi-ai cerut a fost sa cred in Tine…
Si nu pentru ca ti-ar folosi Tie credinta mea,
Ci pentru ca... credinta in Tine
Mi-ar tine candela plina…
……………….

Doamne, nu-ti opri mana zilnica…
Ca tare multi au nevoie de ea.
Si nu imi tine in seama nelegiuirile,
Ca le regret de fiecare data…
Fii Tu umbra mea pe mina mea cea dreapta,
Si fii cu mine si la plecare,
Asa cum m-ai luat in primire cind am sosit…
Caci a Ta este Imparatia,
Si a Ta vreau sa fiu si eu.