12 August 2016

NU STIU CINE A ZIS... DAR BINE-A ZIS...



In timp, inveti ca saruturile nu sint contracte si cadourile nu sint promisiuni si incepi sa intelegi viata si sa accepti infringerile ca pe victorii... cu capul sus si cu ochii deschisi si gratia unui adult, nu iritat ca un copil rasfatat. Si apoi... incepi sa-ti croiesti drumuri in prezent pentru ca atit ti-a fost ingaduit de Dumnezeu si pentru ca planurile de viitor sint pasi pe un teren nesigur si un nisip miscator... Vezi ca omul face planuri, dar numai Dumnezeu este Cel care le duce la indeplinire...

Cu vremea, inveti ca si blindele raze de soare iti pot produce arsuri daca nu stii cind e destul... ca si mincatul prea mult da greturi... iar scarpinatul nasului... si lista continua...

Asa ca, daca iti place sa mirosi si sa admiri florile, este mai destept sa-ti plantezi propria gradina decit sa astepti ca cineva... cindva... undeva... iti va aduce un buchet de flori... si Dumnezeu da apa sa uzi si soare sa creasca... si esti astfel sigur ca florile ti-au fost date tie in dar... (Iata misterul gradinii mele... mi-am rezolvat si problema cu ...florile)...

Si asa inveti sa te bucuri de ceea ce ti-a fost dat... in loc sa plingi dupa lucrurile care nu-ti sint harazite... si ai sa fi surprins ca viata poate fi chiar placuta si ai sa realizezi ca esti chiar puternic... Versetul "pot totul in Cristos care ma intareste" va fi realitatea ta zilnica... Si toate astea iti vor da o claritate si o intelegere noua ca sa te apreciezi la intreaga ta valoare... La urma urmei, ai fost pretuit atit de mult, incit Dumnezeu Insusi a trimis pe Fiul Sau Preaiubit sa te salveze... Si daca asta nu-ti da valoare si nu-ti da incredere in tine... nu stiu ce altceva te mai poate ajuta!!!

2 comments:

Marta said...

Minunat ! Era tocmai ce imi lipsea pe ziu de azi,si atunci nu mai plang. Domnul sa te binecuvinteze Marta ,

Rodica Botan said...

Tusa Marta...ma faci sa zimbesc...chiar dac-am lacrimi pe-obraz...