08 August 2017

DOMNUL A CREAT...

Azi am lucrat toata ziua in gradina... A fost o zi excelenta de lucru - temperatura potrivita - si am simtit o placere fara margini in mijlocul creatiei lui Dumnezeu. M-am bucurat ca pe vremea cind eram copil si mamica mea imi dadea cite un leu si 50 de bani sa-mi cumpar o ciocolata cu crema roz... de rom.
M-am gindit azi cit de minunata a fost gradina creata, planuita, gindita de Dumnezeu pentru primii oameni, daca gradinuta mea unde am plantat si am crescut pomi si plante (sau citeodata le-am omorit) este un loc atit de placut...
Primii oameni au fost asezati acolo sa munceasca si banuiesc ca munca le-a adus multa bucurie, multa placere. Pedeapsa pentru pacat nu a fost munca... ci "sudoarea"... Probabil ca inainte de aia munceau fara sa simta oboseala, munceau de placere...
Tot intr-o gradina, Domnul Isus gaseste locul cel mai potrivit sa fie intim cu Tatal Lui... Asa ca... va recomand din toata inima - daca nu aveti o gradinuta, sa va faceti una. Si ascultind pasarelele cintind... mi-am mai amintit azi o cintare veche... din primavara vietii mele...

Domnul a creat
Pasari sori si cring...
Si-acei crini ce frumos infloresc;
Ce parfum minunat
Domnul a presarat,
Cind in zori, indata se inveselesc...
Iar cind ghiocel, creste-ncetinel
Sa-l privesti... ca-ti spune si El
De-al sau Creator, Atotziditor
Cum si lui i-a dat Domnul viata...

Dar tu?
Spune omule ce esti... trecator...
N-ar trebui sa-L slavesti pe Creator,
Cind esti cea mai minunata
Faptura din lume?

Lire-n cring
Cinta ne-ncetat
Si-I aduc slava Celui Prea'nalt
Caci El le-a creat
Cimpul minunat
Si izvoarele ce curg neincetat.
Curg rostogolind...
Incet sipotind
Despre-al lor Creator povestind...
Celor ce-n calea lor setea le potolesc;
Tot ce-i viata-n drumul lor racoresc.

Sus pe cer se aprind
Stele clipocind...
Luna, soarele spun ne-ncetat:
De puterea Sa
De marirea Sa
Cum pe cer Dumnezeu le-a asezat...

Dar tu?
Spune omule ce esti... trecator...
N-ar trebui sa-L slavesti pe Creator,
Cind esti cea mai minunata 

Faptura din lume?

2 comments:

viorica abbu said...

"Dar tu?"

Eu nu vad asa de prozaic lucrurile.Nici primii lucratori ai gradinii si nici cei de azi nu au avut placere de munca...bucurie ca au avut ce manca poate.
Gradina,pamantul,da inseamna munca ca sa ai sudoare si daca ai sudoare ai si bucate pe masa.
Ce vreau sa spun...?
Idealizarea lucrurilor pana la simplificarea lor,le denatureaza.
Cunosc sculatul la 4 dimineata, plecarea la ogor pe intuneric si sa stiti ca nu se facea cu cantece si hore si munca nu era o placere, iar oboseala la intoarcere te facea sa nu vrei decat patul.
2 ani am stat la tara la gradina si livada,i-am vazuzt semanad, prasind,curatand si recoltand si singura placere era cand se spunea careva "hai mai sa mancam si noi ceva"

vorbim de doua gradini si doua feluri de munci diferite...una reala si alta artizanala.

Rodica Botan said...

Viorica...cind trebuie sa muncesti ca sa-ti asiguri existenta este un lucru- si cind o faci de dragul de-a vedea plantele crescind...e cu totul altceva. Mie gradina nu-mi asigura existenta- ci imi asigura o satisfactie deosebita, imi produce imagini care incinta vederea, simtul gustului si al mirosului...
In gradina Edenului omul muncea de placere. Gradina ii da din abundenta tot ce avea nevoie...omul doar o stapinea...o aranja...
Inteleg ce spui despre munca la cimp, sub arsita necrutatoare a soarelui...ore lungi si anevoioase si simtamintul ca de acolo trebuie sa-ti asiguri existenta...Dar n-a fost asa de la inceput. Dumnezeu pregatise totul pentru om ca sa ii fie asigurata existenta...ce faceaq el acolo era munca de placere...
E ca si munca unui artist...inspiratia este ceea ce domina transpiratia.