PE GINDURI

CUM SA IESIM DIN CRIZA...

2012-02-01T20:53:00.000-08:00

De citiva ani buni ne-am obosnuit cu o noua stare de lucruri...criza economica. Multi se intreaba cit o sa mai tina? Altii se intreaba daca am atins punctul cel mai de jos sau daca o sa continue…altii se intreaba ce este de facut - in timp ce unii sint de-a dreptul exasperati. Mi-am amintit de poporul evreu si crizele lui…Mai intii crize spirituale, apoi crize sociale si crize economice…Cind evreii il paraseau pe Dumnezeu, Dumnezeu ii lasa prada dusmanilor lor care le luau tot ce aveau, care le luau fii, fiicele, nevestele si pe ei robi. Cind isi aminteau iarasi de Dumnezeu si isi cereau iertare, Dumnezeu ii scotea din robie si criza trecea.

Cind au parasit Egiptul, evreii desi au fost 400 de ani robi acolo, au luat cu ei toate vasele scumpe ale egiptenilor, n-au plecat cu mina goala. Care robi au mai parasit tara robiei lor cu averi ? Criza economica? Nici pomeneala…Dumnezeu le-a dat mana din cer si apa din stinca si prepelite cind le-a trebuit carne,si incaltarile si hainele lor nu s-au ponosit si toate astea in mijlocul pustiei. Iar noi avem crize economice in tarile cele mai dezvoltate ale lumii. Doar pentruca l-am parasit pe Dumnezeu si ne-am ales conducatori care sa n-aiba frica de Dumnezeu , sa nu-L cinsteasca si care sa sa schimbe rinduielile Lui Dumnezeu si sa le inlocuiasca cu rinduieli omenesti…si am ajuns pe alocuri ca si Sodoma si Gomora.

Ce este de facut? Ca toti am vrea sa auzim ca economia s-a imbunatatit. Dar nimeni nu vorbeste despre adevarata criza…criza spirituala. Daca ne-am intoarce inimile iarasi catre El…daca am regreta pacatul din viata noastra, daca…daca n-am mai supara pe Duhul Sfint care plinge si se roaga inca pentru noi…atunci am iesi din criza .

Oare…“Nu ne vei inviora iarasi, pentru ca sa se bucure poporul Tau in Tine?” (Psalm 85:6)

AVEM NEVOIE DE CIT MAI MULTE MATUSI - BRANDUL TUSA MARTA...

2012-01-31T05:27:00.000-08:00

Am fost ocupata zilele astea cu… ce altceva decit cu viata? Si viata este asa cum este viata …neprevazuta. Noi am vrea sa le stim pe toate dinainte - dar nu le stim si bine ca nu le stim ca ne-am face atitea griji ca n-am mai putea functiona. Ca ingrijorarile sint energie pierduta fara rost…(Poate imi intra in cap daca repet de 60 de ori…)

Dar printre nori de smoala si tunete si fulgere si rupere de nori, mai apare si soarele… Dumnezeu le are in programul Lui pe toate- si toate sint rinduite – nu vin la intimplare. In zilele cind stau bine la capitolul credinta imbratisez acest adevar cu tot ce am…inima si creier…In alte zile…Dar sa va spun ce se intimpla in astfel de zile…

Tusa Marta din Aiud imi urmareste paginile. Ea este de o virsta cu mama mea…suficient de matura in Christos sa poata sa dea un sfat si sa se roage pentru starile mele depresive sau pentru alte stari nepotrivite. Ea urmareste cu multa atentie si devotament ceea ce scriu…nu numai intelege logic unde sint pe harta credintei dar simte si cu inima si actioneaza urgent …stiu eu cum - adica…simt mai mult…apasa pedala - genunchiul la pamint.

Si nu numai pentru mine face acest lucru…sint multi in tribul ei…si i-a mai adaugat si pe cei din tribul meu…si cine stie cite alte triburi. Nu demult o prietena din Tirgu Jiu a fost adoptata de ea , la cererea acesteia…si Tusa Marta o cheama si Elena o cheama si ea si astfel una isi implineste menirea si isi face lucrarea iar cealalata invata si este mingaiata si sprijinita de Tusa Martha care a adoptat-o fara sa o fi vazut vreodata macar.

Acum imi scrie Carmen ca si ea are nevoie de o Tusa Marta…Si sint sigura ca cererea nu va trece neobservata. Exista postul asta de veghe in Aiud si de acolo se vede pina hat departe. Sint sigura ca se rezolva Carmen…numai urmareste tu pe blog…

………………

Dar …asta ma duce la subiectul asta atit de …fierbinte. Si trebuie sa scriu repede ca in 5 minute plec la lucru. Unde sint femeile alea sfinte , trecute de 60 de ani care sa invete, sa povatuiasca, sa se roage, sa ajute pe cele tinere cum sa-si iubeasca copii, sotii…ca uite , pina si dragostea devine o treaba dificila uneori . Unde sint femeile alea cucernice care se gindesc serios la lucrarea asta importanta ce trebuie facuta de nimeni altul decit de ele…femeile mai in virsta cu experienta si credincioase? Poate unele dintre aceste distinse doamne au uitat pasajul…si poate alea tinere cred ca le stiu pe toate si nu mai au nevoie de sfaturi , de mingaieri si de rugaciuni…Dar…poate ca totusi putem sa le gasim si pe unele si pe altele si sa le ajutam sa-si gaseasca chemarea- pe cele mai in virsta si pe cele mai tinere sa le indrumam si sa le ajutam cu dragoste si intelepciune.

Sa ne rugam pentru femeile in virsta…ca sa aiba curajul si energia si dragostea si sa-si ia degraba pozitia la post. Sa ne rugam pentru cit mai multe Tuse Marta…ca este nevoie de ele…

…………………………..

(Mai jos e-mailurile care au inceput aceasta discutie…cel putin in mintea mea- si sper ca si in a voastra)…O zi buna tuturor…deja sint pe usa afara…

Tusa Marta said...

Am privit cu placere la amintirile tale si m-am gandit ca si Domnul scrie o carte de aducere aminte cum spune Maleahi :Atunci cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul ;Domnul a luat aminte la lucrul acesta si a ascultat;si o carte de aducere aminte a fost scrisa inaintea Lui,pentru cei ce se tem de Domnul,si cinstesc numele Lui....
Stiu ca ai si multe amintiri si in felul acesta deci bucuta-te .. caci vei fi o comoara deosebita cum spune in continuare Maleahi. O zi plina cu El pentru a fi scrisa in carte iti doresc din toata inima..... aceiasi batrina matusa Marta

29 January, 2012 22:50

carmen bogdan said...

mi-as dori sa am si eu o matusa Marta...

BINECUVINTARI MARI SI MICI...

2012-01-29T19:32:00.000-08:00

CRISTINA'S BRIDAL SHOWER...

2012-01-29T18:11:00.000-08:00

De-ar fi sa plec...sa plec din asta lume...

2012-01-28T09:08:00.000-08:00

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=V2bSI8BUriw#!

de Lucica Boltasu

De-ar fi sa plec...
De-ar fi sa plec, sa plec din asta lume,
Mi-as plinge dorul pribeag si neputinta,
Privind spre pruncii ce-si leapada credinta,
La lacrima ce stinge incet, incet dorinta,
Mi-as plinge dorul...
De-ar fi sa plec, sa plec din asta lume,
Mi-as plinge gindul hoinar si-a mele fapte,
Privind spre lumea ce se framinta-n noapte,
La vorbele rostite, la strigate si soapte,
Mi-as plinge gindul...
De-ar fi sa plec, sa plec din asta lume,
Mi-as plinge truda, tot ce-i desertaciune,
Privind spre trupu-mi umplut de-amaraciune,
Spre inaltimi celeste si jos inspre genune,
Mi-as plinge truda...
De-ar fi sa plec, sa plec din asta lume,
Mi-as plinge starea si rostul meu teluric,
Privind spre gloata ce-asteapta-n intuneric,
La cei care sfideaza mesajul evanghelic,
Mi-as plinge starea...
De-ar fi sa plec, sa plec din asta lume,
Mi-as plinge fapta ce n-a lucrat temeinic,
Privind in mine ma vad ca un nemernic,
De dragostea divina eu stiu ca nu sint vrednic,
Si imi pling fapta...
...........................
Evrei 12:3..."Uitati-va dar cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea pacatosilor o impotrivire asa de mare fata de Sine,pentruca nu cumva sa va pierdeti inima, si sa cadeti de oboseala in sufletele voastre.
...............
Psalm 32:3..."Cita vreme am tacut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate."

SFATURI PRACTICE...

2012-01-27T22:19:00.000-08:00

Psalm 50:15..."Cheama-Ma in ziua necazului, si Eu te voi izbavi, iar Tu Ma vei proslavi!"

CE MARE ESTI...CE MAAAAAAREEEE ESTI!!!

2012-01-27T12:28:00.000-08:00

    Zilele astea am din ce in ce mai putin de spus...chiar si mai putin de scris. Nu pentruca nu sint exact in mijlocul vietii...ca sint...ci pentruca ma straduiesc sa o traiesc asa cum vrea Dumnezeu si nu cum as vrea eu. Imi vine sa ma arunc pe jos citeodata ca un copil de 2 ani- dar unul rau si neintelegator...sa pling si sa dau din miini si din picioare si chiar daca ma aleg cu citeva joarde bune...chiar si atunci nu-mi pasa...cel putin sa scap de amalgamul de sentimente care ma incearca...un fel de jale neputincioasa...
     Dar nu mai sint de doi ani si mi s-a spus ca nu-mi sta bine cind pling ...nici cind pling incetisor si nici cind pling cu zgomot. Si cei mai apropiati stiu ca am resurse sonore suficiente pentru un taraboi in toata legea...
     Numai ca asta va demonstra si mai mult ca am dat Domnului problemele mele dar n-am incredere in El deloc...ca altfel as sta linistita si senina in timp ce El, in timpul Lui, cu metodele Lui, lucreaza minune la creatura care este tot lucrarea miinilor Lui...
    Nu-i nici o enigma pe-aici. Deb are un alt medicament cu care experimenteaza si are efecte mai putin placute. Ea le simte in trupul ei...eu in mintea mea care fierbe. Buna mea zicea "Numa' mama sa nu fii" si pe vremea cind ascultam ce zice, mi se parea ca expresia nu este chiar fondata pe adevar...vorbe de oameni batrini, mi-am zis...ce stiu ei?...Vezi insa ca experienta are multe adevaruri de impartasit si chiar daca le ignoram o vreme, in cele din urma trebuie sa acceptam intelepciunea ce o exprima.
    Ma mingaie promisiunile Domnului...si una dintre ele este aici...1Petru 3:12...Caci ochii Domnului sint peste cei neprihaniti, si urechile Lui iau aminte la rugaciunile lor." Acuma nu-mi ramine decit sa ma bucur de neprihanirea pe care o da iertarea Domnului meu ca sa ma pot bucura si de promisiune.
     In timp ce scriam fraza de mai sus, un mesaj a venit de la Danny care o dusese pe Deb la spital in Fresno...Deb se simtise rau la lucru din cauza noilor medicamente - si Doctorul a zis ca va fi ok daca ia doar un sfert din medicamentul prescris...Asa ca vestea asta a venit ca o mingaiere blinda...Sint sigura ca Tatal meu nu intentiona sa ma arunc pe jos si sa fac taraboi si a trimis vestea asta ca sa ma linisteasca. Nu-i asa ca uneori cit sintem de in virsta si de "intelepti" ne purtam ca niste copii natingi?
    Mi-am sters ochii ...Ce mare Dumnezeu avem...si cit de mica imi este credinta...

DE DRAGUL PISTRUILOR...

2012-01-26T20:55:00.000-08:00

https://priphotoblog.wordpress.com/

Nu-i sta bine oricui cu pistrui...trebuie sa ai gratia si eleganta necesara ca sa-i porti...

PIINEA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE...

2012-01-26T07:50:00.000-08:00

NICI MIERCURI NU NE PUTEM LIPSI DE EL...

2012-01-25T05:12:00.000-08:00

Ascultam aseara o predica...n-am luat-o nici de la inceput si a trebuit sa pun benzina si am mai intrerupt...dar ce putere are Cuvintul Lui Dumnezeu!!!...Explica si se explica si este ca o lampa al carui ulei nu se termina. Ieri spunea vorbitorul ca America este aproepe de asfintit...America pe care o cunoastem noi, plina de oameni imbuibati si de bunastare. Dar au intrat oamenii din cauza huzurului intr-o stare de nesimtire, somnolenta si totala nepasare...
Ca sa se schimbe starea de lucruri pentru crestini este nevoie de persecutie- asa zicea predicatorul. Si a explicat cum Nero care a fost unul dintre primii care a inceput marea persecutie impotriva crestinilor in Roma avea deja pregatita calea prin faptul ca inainte de a da el foc Romei, crestinii deja devenisera o clasa de cetateni uriti de restul lumii. Si fara exagerari, trebuie sa recunoastem ca tara asta care a inflorit datorita valorilor pe care le-a promovat odata, merge rapid in jos din toate punctele de vedere...moral, social, politic, financiar...si exista tot mai putina toleranta pentru valorile crestine.
Lucru ciudat insa ca persecutia din Roma cit a fost ea de cruda, ca Nero ii ungea pe crestini cu ceara si le dadea foc, ca sa tina loc de torte in gradinile lui... ei bine cruda lui persecutie a facut ca numarul crestinilor sa creasca, nu sa scada. Interesant, nu? Si daca noi ne rugam pentru o inviorare, pentru o trezire in tara asta, e foarte posibil ca asta este forma in care ne vom trezi... si nicidecum tremurind si facind spume la gura...si nici cu evanglelia prosperitatii sub brat .
Ieri dupa ce am mincat cu Mackie, o colega de-a mea la House of Pancakes, si ne-am facut de cap inhalind carbs, cind ne-am reintors la birou, ne-a apucat pe amindoua un somn de nu stiam ce sa facem cu el...Asta face bunastarea, si de aia copiii mici adorm dupa ce maninca. Nu sintem nici noi departe de scena respectiva. Ingrasati bine si cu biberonul in gura...spunind o rugaciune pe jumatate adormiti ...nu de multumire bineinteles, ci una de cerere...asta-i peisajul...
Dar se pare ca suferinta este chemarea noastra si nu bunastarea. Avem ca exemplu pe Domnul Christos care a lasat cerul si a venit sa sufere pentru noi. Avem exemplul primilor crestini care n-au considerat ca fac asa un mare sacrificiu pentru ca gindul lor era la viata viitoare...la eternitate; si ce putin pare timpul de suferinta pe pamint comparat cu o eternitate in raiul Lui Dumnezeu! Bineinteles insa ca trebuie sa ne gindim la el si sa credem in aceasta realitate, ca altfel n-o sa putem pricepe si n-o sa putem rezista.
Am in fata Psalmul 116 in dimineata asta de Miercuri...Va pun doar citeva versete dar intregul Psalm este bun pentru suflet ...
"Ma infasurasera legaturile mortii, si m-apucasera sudorile mormintului; eram prada necazului si durerii. Dar am chemat numele Domnului, si am zis: "Doamne mintuieste-mi sufletul". Domnul este milostiv si drept, si Dumnezeul nostru este plin de indurare. Domnul pazeste pe cei fara rautate: eram nenorocit de tot, dar El m-a mintuit. Intoarce-te suflete, la odihna ta, caci Domnul ti-a facut bine."
Si cu gindurile astea...trag ancora si pornesc catre Merced...Doamne da ceata la o parte, si de pe drum si din suflet...

Si Marti avem nevoie de El, nu numai Duminica...

2012-01-24T05:07:00.000-08:00

Mai am citeva minute pina sa plec la lucru...Psalmul 114 si 115 mi-au fost ceasca de promisiuni si binecuvintarea pe ziua de astazi. Am cerut curaj si speranta, si Dumnezeu mi-a amintit ca El este cel care a scos pe poporul evreu din Egipt...
E drept...erau pe jos, e drept, carau cu ei copii si batrini care mergeau incet, e drept, aveau piinea in covata si putina mincare cu ei...e drept, parea o nebunie sa creada ca o gloata de oameni in sandale o sa treaca desertul...Dar cind Dumnezeu este cu cineva, astea devin detalii neinsemnate...un peisaj care eventual va deveni o amintire si o mirare de viata.
Ati trecut vreodata printr-un "desert" in viata? Ceva extraordinar si imposibil de crezut dar real? Eu am trecut prin astfel de momente...Psalm 115:11 zice ca cei care se tem de Domnul sa nu se teama ca El este scutul lor...
E mare promisiunea asta ca vei iesi din Egipt...oricare ar fi acel Egipt...Importante nu sint detaliile...cit de infricosator este locul unde esti si cit de grea pare sau imposibila iesirea din situatie. Astea sint detalii pentru Faraon...nu pentru copiii lui Israel si nu pentru copiii Domnului. Noi avem zi si noapte un semn care sa ne aminteasca...Cuvintul Lui care sa ne improspateze speranele...un rug de foc mistuitor noaptea si un nor care sa ne acopere si sa ne protejeze de arsita zilei ...mana din cer ca sa ne sature si apa...apa in desert - ca n-a murit niciunul din copiii lui Israel din lipsa de apa, de mincare, din cauza arsitei...Cei care au murit au murit de neascultare. Fa-ma Doamne ascultatoare de Tine si da-mi intelepciune sa nu-mi iau ochii de la Tine!

CINE NE EDUCA COPIII?

2012-01-23T19:15:00.001-08:00

http://link.brightcove.com/services/player/bcpid949801312001?bckey=AQ~~%2cAAAACEco_Vk~%2c9bOat4XcfB_88ri1a3UMdKnLpH9aM8Fv&bclid=0&bctid=1271237687001

GINDURI DE DUMINICA DIMINEATA...

2012-01-22T09:30:00.000-08:00

V-am mai spus ca anul asta am luat hotarirea sa ma rog in fiecare zi rugaciunea "Tatal Nostru". Am ajuns la concluzia asta dupa multa framintare...stiind in inima mea ca nu-i aduc slava Lui Dumnezeu prea mult, ca nu ma inchin prea des si ca rugacunile mele sint doar cereri fara sfirsit...M-am simtit vinovata si mi-am adus aminte de rugaciunea copilariei mele care a fost atit de matura pe linga cuvintele care le gindesc sau rostesc in rugaciune astazi.
Multe ginduri a stirnit recitarea acestei rugaciuni...pentru ca oridecite ori ma rog rugaciunea domneasca "Tatal Nostru" ma straduiesc sa n-o spun numai cu buzele dar sa-mi insusesc pe de-antregul pe cit posibil intentia, cuprinsul, insemnatatea celor ce spun. Si de fiecare data iau "ceva" nou la cunostinta.". Am mare problema in doua locuri...si vi le-am mai spus si inainte: "faca-se voia Ta"...si "iarta-ne precum si noi iertam". Multe ginduri se invirt in capul meu de fiecare data...si acum citeva zile ma gindeam ca aproape spun un blestem cind spun..."iarta-ma cum iert". Si de ce?...Nu ca nu iert...ca zic si vreau sa iert...dar cind ma intilnesc cu persoanele pe care le-am iertat, scene vechi imi vin in minte si ma simt asa o victima...si parca as vrea ca cei care nu s-au umilit sa imi ceara iertare sa o faca pentru ca asa e "drept", iar cei care au facut-o sa repete ca parca n-au facut-o indeajuns. Si mi-am zis in gindul meu...
-Ce ma fac daca Domnul o sa-mi ierte si mie asa? Daca va trebui o eternitate sa imi tot cer iertare si de cite ori o sa ma intilnesc cu El sa trebuiasca sa pun ochii in jos si sa amintesc din nou si din nou toate alea ( multe si grele) pe care le-am savirsit?
Am auzit pe un predicator de la "Big Valley " din Modesto, vorbind la radio la un grup de dependenti: de alcool, sex, droguri...Si le spunea ca exista 12 trepte in "recovery"- reabilitare. Una dintre ele spunea el este sa-i ia o coala de hirtie si sa scrie jos toate pacatele de care se simt vinovati. Zicea el ca si-a amintit si de o ciocolata pe care a furat-o cind era de 6 ani. Si...chiar daca ti se pare ca-i o treaba nevinovata, din moment ce ti-o amintesti, inseamna ca pentru tine are insemnatate si te deranjeaza- asa ca pune-o pe lista. Si spunea el ca trebuie sa ne rugam pentru fiecare linie din lista noastra si sa o dam Domnului. Ca poate o sa ne ia ceva timp...dar ca rezultatul merita efortul. Asta pentru ca sa ne putem si noi ierta dupa ce ne-am incredintat ca am dat totul Domnului si am fost iertati. Si nu mai are rost sa amintim lucrurile respective- odata ce I le-am dat Lui...ne-am scapat de o povara.
Cit despre felul cum iertam noi altora...este o treaba foarte serioasa. Ca Doamne fereste sa ajungem sa fim iertati de Dumnezeu asa cum iertam noi citeodata...
Asa ca asta este piatra grea pe care trebuie s-o mut din fata mea...Si m-am rugat in mod special pentru asta, ca simteam ca nu fac nici un progres. Mai am de rugat, asta este cert- dar parca...parca m-am mai usurat de nevoia asta de a legitima faptele celor care m-au facut sa sufar cindva. Parca ecuatia asta in care apar si eu ca vinovat, egal in slabiciuni si rautate...m-a mai domolit. Lista aia lunga de pacate personale a fost ca un dus rece care m-a trezit din febra victimizatoare in care ma aflam...
Nu numai ca doresc din suflet sa iert, dar m-as bucura daca Dumnezeu ar cobori o ceata si ar asterne uitarea...si as putea sa indepartez orice ginduri de amaraciune pe care le mai am... ca amaraciunea aia nu face rau nimanui altcuiva decit mie... ma amaraste aici si imi pune iertarea personala in pericol...

DE VORBA CU DOCTORUL

2012-01-22T07:57:00.001-08:00

http://drcalinmarginean.blogspot.com/p/prezentari-video.html

FARA CUVINTE!

2012-01-21T23:31:00.001-08:00

O MINA DE AJUTOR...?

2012-01-21T16:45:00.000-08:00

Cind a deschis usile la Biserica, de dimineata, un preot a vazut o femeie care a intrat, s-a asezat pe banca din fata si si-a pus capul intre miini... Dupa doua ore cu stupoare a realizat ca femeie era tot acolo si tot in pozitia care o avusese dimineta. Plin de ingrijorare s-a apropiat de ea si a intrebat-o...
-Pot sa te ajut cu ceva?
-Nu multumesc, veni raspunsul ...eram pe cale sa primesc ajutorul de care aveam nevoie cind m-ai intrerupt...

Eu zic, ea zice...voi ce ziceti?

2012-01-20T22:36:00.000-08:00

Referitor la cele ce am scris inainte ...

"Zicea ieri cineva...un ateu - nu conteaza cine...ca daca ar exista Dumnezeu si daca este asa de bun cum se zice ca este, ar curata lumea asta de tot ce este rau...ar scoate afara tot raul care exista...

I-a raspuns insa cineva, nu conteaza cine - care credea din toata inima in bunatatea Lui Dumnezeu...
-Dar ce te-ai face omule...ca daca Dumnezeu ar scoate afara tot ce-i rau, te-ar scoate si pe tine si pe mine din lumea asta? Ar ramine lumea goala...

Am primit urmatorul comentariu...
......................................................
viorica abbu said...
Rodica este exact ceea ce gandesc si eu...

Un Dunezeu care sa lase sa moara un coil fara pata de cateva zile,care chinuie un batran in lipsuri si nevoi,careare mai mare grija de betivi,pedofili,ucigasi si talhari decat de oamenii buni...ma scuzi,dar eu il consider o sperietoare,nu un Dumnezeu..
Ceva infricosetor care sta dupa colt sa te prinda cu greseala.
Nu,nu trebuie sa ma scoata pe mine, atee,nici pa altii ca mine-trebuie sa aiba puterea si capacitatea sa ma faca sa nu gresesc.
Atata timp cat este la alegerea mea binele sau raul,scuze...ma descurc singura.
Si iarta-ma persoana aia care crede din toata inima in bunatatea lui Dumnezeu iese din cand in cand de acasa intre oameni sa se amestece cu ei ??
20 January, 2012 09:01
...........................................................
Si iata raspunsul meu...
Rodica Botan said...

abbu...Dincolo de logica noastra ( noi oamenii folosim doar 3% din creier) - este logica Lui Dumnezeu pe care noi n-o intelegem. Cind lucifer a decis ca vrea sa fie ca si Dumnezeu si el si o treime din ingeri au fost scosi din Imparatia Lui Dumnezeu, acolo s-a creat un spatiu pe care Dumnezeu intentioneaza sa-l umple cu aceasta noua creatura, facuta dupa asemanarea Lui si careia i-a dat dreptul de a-si alege destinul...De ce sa fie ca ingerii care au fost facuti sa slujeasca vor nu vor...ci noii creaturi (omului ) i s-a dat libertatea de alegere...

Acuma, pamintul asta este un loc de tranzitie si de pregatire, ca si sala de gimnastica pentru cei care vor sa mearga la olimpice. Poti sa crezi ce vrei de sistemul de alegere al atletilor sau de cita truda si cazaturi trebuie sa rabde un gimnast ca sa devina bun si sa fie ales pentru olimpice, dar nu noi decidem ce si cum, noi sintem gimnastii care vor sa participe ( sau nu) la olimpiada...

Tu ai ceva cu felul de organizare si cu cerintele ...si e dreptul tau...Nimeni nu este obligat sa intre in competitie...dar daca nu intri, nici nu ajungi nicaieri...este un drept sau o alegere personala.

Dumnezeu vrea niste oameni adevarati, care si-au insusit principiile lui bune si traiesc viata asa cum gimnastul de care vorbeam traieste si se odihneste si maninca si tot ce face are ca scop sa-l pregateasca pentru performantele lui in gimnastica.

Dumnezeu nu vrea dragostea cu sila abbu, ca nici noua nu ne trebuie. Nu vrea prieteni facuti cu arcanul...ca nici noi nu i-am vrea. Vrea oameni caliti care sa stie sa aprecieze si sa accepte VOIA LUI. Ca ne-ar fi facut niste roboti daca ne facea asa cum zici tu sa nu gresim. Dar El merge mai departe chiar...stie ca gresim si ne-a iubit suficient ca sa ne ierte si sa inteleaga partea asta umana ...vrea altceva de la noi, vrea sa il vedem pentru ceea ce este El...sa-i primim dragostea si s-o dam mai departe altora din jur...vrea sa ne numeasca copiii Lui si ca s-o faca trebuie sa ne comportam ca atare...

Si inca ceva...daca ne-ar da toate bune si pe tava am fi niste rizgaiati si niste nesimtiti si niste oameni fara caracter. Un fel de Domnul Goe...Tu nu-ti cresti copiii asa...trag nadejde. Oamenii cei mai buni sint oameni care au avut de intimpinat greutati in viata si nicidecum cei crescuti pe puf...

Daca noi ca oameni am ajuns la concluzia asta folosind doar 3% din creierul nostru, imagineaza-ti ca Dumnezeu stie mai bine cum sa creasca caractere...si El vrea ca sa fim oameni cu caracter - care sa semene cu caracterul Lui...

Nu asa vrem si noi pentru copiii nostri?

DISTRACTIE DE PENSIONARI...

2012-01-20T21:55:00.000-08:00

Cei care sint inca in cimpul muncii mai intreaba citeodata pe cei iesiti la pensie, ce fac ca sa-si faca viata interesanta. Iata mai jos un raspuns dat de un pensionar ...
..........................

- Ce intrebare o mai fi si asta…De exemplu…eu si cu Mary ne-am dus ieri sa facem ceva cumparaturi. Cind am iesit din magazin am vazut un politai care scria un tichet de parcare. Ne-am dus linga el si eu i-am zis…

-N-ai gasit si tu o ocupatie mai serioasa…Ia fii si tu baiat de treaba o data in viata ta…acuma n-ai sa te apuci sa amendezi un pensionar…Dar tipul ne-a ignorat si a continuat sa scrie.

Atunci i-am zis ca-i prost crescut. Si ce crezi? S-a apucat sa scrie al doilea tichet si l-a asezat sub stergatorul parbrizului linga primul tichet. Asta m-a inervat si mai tare. Si am continuat sa-i spun cite mi-a venit mie la gura… si el a continuat sa scrie …Si din ce-l acuzam domnule, dintr-aia scria cu ciuda parca si cu si mai multa rivna.

Numai ca tocmai atunci a venit autobuzul nostru si a trebuit sa ne urcam in autobuz si sa ne ducem acasa, ca era deja tirziu... si nu stiu cum s-a terminat pina la urma…Eu si cu Mary ne straduim sa avem un pic de distractie in fiecare zi, ca la virsta noastra poti tare usor sa intri in depresie…

INTERESANT...DESPRE MANIPULARE IN PUBLIC...

2012-01-20T18:20:00.000-08:00

http://webcultura.ro/arta-manipularii-in-spatii-publice/#p-0

CARE PRIN CARE?

2012-01-20T05:12:00.000-08:00

"Ceea ce face diferenţa nu este de câte

ori ai trecut prin Biblie (citind-o), ci de

câte ori şi cum Biblia a trecut prin tine"

Gipsy Smith

Bine ati venit la Mc Donald...

2012-01-19T21:20:00.000-08:00

Ati putea ghici ce mincare din meniul lui McDonald este cea din poza de alaturi? Nu cred... Sa va spun eu...
Este gaina preparata mecanic... si din care se face toata mincarea de gaina "fast -food" - cum ar fi chicken nuggets si patties... si chiar si carnea de gaina macinata din magazine este facuta din acelasi material pe care il vedeti alaturi. De fapt intreaga gaina este macinata.. .cu oase si ochi si mate absolut tot. Si iese din masina in care este preparata asa cum o vedeti in poza.

Si mai este ceva... fiindca este plina de bacterii, va fi spalata cu amonia, apoi pentru ca are un gust neplacut, ii vor da un gust artificial... si pentru ca este de culoare roz... o vor colora artificial... Asa ca mi-a ramas doar sa va spunem un singur lucru...

Pofta buna!
Source: http://docakilah.wordpress.com/2011/05/11/can-you-guess-what-mcdonald%E2%80%99s-food-item-this-is

NOAPTEA APROAPE A TRECUT...

2012-01-19T09:46:00.000-08:00

Romani 13:11-13a…"Si aceasta cu atit mai mult, cu cit stiti in ce imprejurari ne aflam: este ceasul sa va treziti in sfirsit din somn; caci acum mintuirea este mai aproape de noi decit atunci cind am crezut. Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Sa ne dezbracam dar de faptele intunericului, si sa ne imbracam cu armele luminii. Sa traim frumos, ca in timpul zilei..."

Cum viata are de asa de multe ori surprize neasteptate, adineauri, ma aflam intr-un asemenea moment de confuzie si nedumerire…si am deschis Biblia in speranta unui verset care sa-mi aduca ceva mingaiere sau un pic de lumina…Si am citit …"stiti in ce imprejurari ne aflam"…chiar printre primele cuvinte citite. Pai, ce imprejurari? Uitati-va in jur sa vedeti "ce imprejurari" sint in jurul vostru…nu va apuca nedumerirea si pe voi? De cite ori ati incercat in ultima vreme sa faceti ceva bun…si a iesit tocmai invers? De cite ori vorbele voastre bune sau faptele pe care le-ati crezut onorabile au fost rastalmacite si interpretate prost? Nu vi se pare ca lumea a luat-o razna…si-ti pui pe drept intrebarea daca tu esti normal? Sau ce mai este normal? Nu trebuie sa va descriu eu imprejurarile mele, ca sint sigura ca fiecare din voi cei care cititi le aveti pe ale voastre.

Urmatorul lucru care pare foarte important este ca trebuie sa ne trezim. Ca daca lumea este in stare de pericol…e mai bine sa fim treji. Nimeni nu se intoarce linistit pe partea aialalta cind afla ca i-a luat casa foc, nu? De ce dar am sta noi cu ochii inchisi in asemenea momente critice?

Si m-am gindit ce-i mintuirea…?Mintuirea este atunci cind treci la citeva secunde si citiva centimetrii de moarte…si scapi.

Am mai citit ca este noapte…si dupa intunecimea - lipsa intelepciunii si a oricarei decizii corecte si de valoare luata de la guvern in jos si pina la vecinul de peste drum…este intr-adevar bezna oriunde te uiti. Dar... se apropie ziua…

Imi amintesc de o noapte petrecuta la capatiiul fetei mele mai mari care pierduse in timpul operatiei - dupa o hemoragie facuta din cauza ca doctorul a taiat din gresala o artera principala…aproape tot singele…8 lb jumatate…Doctorul mi-a spus ca daca traieste pina dimineata…traieste …daca nu…ii pare rau…Mi-amintesc cum am privit fereastra …cum am pindit primele raze de soare…cum am asteptat…"mintuirea"…si ce sentiment am avut cind s-a ivit in sfirsit dimineata…N-am cuvinte sa descriu aceea fericire…

Mai citesc..."Sa ne dezbracam de faptele rele"…si-mi imaginez ca astea sint niste zdrente murdare si urite. Ieri am vazut un homeless care isi leaga cu tape toate hainele de pe el…Fusese frig in ultimele nopti- imi imaginez ca se echipeaza asa ca sa tina caldura inautru. Si doar banuiesc... cum miroase…nespalat si neingrijit in hainele alea mizerabile…"Si noi, sa ne imbracam cu …armele…luminii.", nu cu hainele ci armele luminii. Ce arme poate avea lumina? Claritate… energie, caldura, …vizibilitate…toate cele necesare si utile pentru lupta sau orice alte eventualitati. Daca este ziua, cu siguranta vom fi mai vigilenti si nimic nu ne va lua prin surprindere…Daca este ziua, vom fi alerti si plini de energie si in forma sa tinem piept oricarei situatii…si lumina zilei…aproape ca ne obliga la o viata frumoasa la un comportament decent…

Oh…cum mai astept ziua aceea...

ADEVARUL ABSOLUT...

2012-01-19T04:55:00.000-08:00

Zicea ieri cineva...un ateu - nu conteaza cine...ca daca ar exista Dumnezeu si daca este asa de bun cum se zice ca este, ar curata lumea asta de tot ce este rau...ar scoate afara tot raul care exista...

I-a raspuns insa cineva, nu conteaza cine - care credea din toata inima in bunatatea Lui Dumnezeu...
-Dar ce te-ai face omule...ca daca Dumnezeu ar scoate afara tot ce-i rau, te-ar scoate si pe tine si pe mine din lumea asta? Ar ramine lumea goala...

STRADA MEA C-UN SINGUR BEC...

2012-01-19T04:49:00.001-08:00

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=Cons-XqvWrM#!

CIND TI SE IA CARDUL DE ACCES...

2012-01-18T18:46:00.000-08:00

Inca il mai am in imagine…un coleg de la lucru - dintr-un alt departament, ieri, pe la prima pauza l-am vazut cu un alt individ pe care nu-l cunosteam la o masa din cafeteria…Era el tuciuriu la fata - ca originea este de indian, dar parca se innegrise de-a binelea. Individul necunoscut ( pina la urma am aflat ca era upper mannagement - seful lui) scria ceva pe niste hirtii, si el scotea din portofel carduri…printre care si cardul de acces in cladire…

Astazi am aflat ce se intimplase. Compania se reorganizeaza si dupa 30 de ani de munca l-au pus pe liber. Mai avea omul 2 ani ca sa iasa la pensie ca vroia sa iasa la pensie dupa ce fiica lui termina facultatea….Daca copiii sint inca in scoala poti sa pastrezi asistenta medicala pentru ei…pina termina. Mi-a venit asa…pe loc - rau de la stomac. Eu fac parte din sindicat si noi avem alte contracte cu compania - credem noi ca mai sigure - tipul era insa management si el…dar indiferent…gindul ca nimic nu este stabil pe lumea asta…dar absolut nimic, nu este unul care sa dea confort.

Paul, ca asa il cheama, a trimis un e-mail la colegii lui si la subiect spunea…"good by"…e-mail fara continut insa…Ce-ar mai fi putut spune?

Sintem siguri de ceva pe lumea asta? De nimic…niciodata! Putem sa controlam? Nici in viata noastra prea mult si nici a altora…Ma mir de oamenii care nu cred in Dumnezeu cum nu innebunesc la gindul ca totul este intimplator…Nu ca as trai eu intr-o lume speciala…dar gindul ca nimic nu se intimpla fara stirea si aprobarea Lui Dumnezeu imi da atita confort…Cumva stiu ca nevoile mele vor fi acoperite - ca nu voi duce lipsa de nimic…

Nu…nu am tot ce as vrea…e drept. Dar exista o distanta uriasa intre necesitati si alte dorinte neimplinite. Asa ca…atunci cind lumea se invirte parca mai repede decit o rotatie la 24 de ore... Pot sa cint linistita…
"Ma-ncred in El, orice s-ar intimpla…
Pe drumul meu sau in viata mea
Fie ce-o fi, in orice zi
Cerescul Tata m-a calauzi!!!"

AS VREA SA FIU O ...SOLNITA

2012-01-17T22:23:00.000-08:00

Matei 5:13…”Voi sinteti sarea pamintului. Dar daca sarea isi pierde gustul, prin ce isi va capata iaras puterea de a sara? Atunci nu mai este buna la nimic decit sa fie lepadata afara si calcata in picioare de oameni.”

...................................................................
Ma gindeam astazi la tot ce se intimpla in Romania…si nu numai. Lumea este nemultumita peste tot- si nu pe nedrept. Doar ca eliminind elementele rele din conducere este doar jumatate de problema rezolvata si nu rareori sfirsitul este tragic ca dai afara pe cineva care nu corespunde si nu face fata pozitiei pe care o detine, si in loc vine cineva care este si mai corupt. Unde sint oamenii cinstiti si intelepti? Pai unde sa fie…i-am inlaturat noi atuinci cind am promovat toleranta, de care vorbeam acum citeva zile.

Nu vad de ce ne miram. Nu noi am zis ca merge orice? Daca satisface persoana respectiva? Ca dreptatea si adevarul sint lucruri relative? Cum dar acuma ne sifonam si ne stropsim si iesim in strada si zbieram sa fie dati cei din conducere jos?…Pai dinsii au si ei dreptul la adevarul lor, conform caruia actiunile lor au fost 100% potrivite…De ce nu sintem si noi toleranti…ca doar asta este lozinca zilei…nu?

Biblia recomanda credinciosilor sa fie “sarea pamintului”. Daca sarea isi pierde gustul nu mai e buna la nimic. Ca sa fie buna are nevoie sa fie din punct de vedere chimic intr-o anume compozitie…nici mai mult si nici mai putin…atitea molecule cu atitea molecule…chimia nu este relativa. Daca schimbi formula ai alta substanta…atit!

De ce spune Domnul ISUS sa fim sarea lumii? Pentru ca sarea era folosita sa pastreze mincarea. Nimic nu pute mai urit ca o bucata de carne lasata la soare pentru o vreme…Sarata bine insa, va rezista o vreme. Asa cum din punct de vedere fizic pastreaza bucatele, asa ar trebui sa fim noi pentru lumea asta in sensul spiritual…Si sarea nu-i buna cind sta toata gramada in solnita. E buna doar cind luam solnita si o presaram pe suprafata pe care vrem s-o saram. De aceea credinciosii, cei care detin valori absolute si care nu le au pe bune cu toleranta, ei trebuie sa se imprastie intre oameni…sa se scuture un pic ca o solnita si sa imprastie din continutul pe care l-au primit cu acest scop…”Mergeti si spuneti…”

Cind vom schimba lumea in care traim, vom gasi si elemente potrivite pentru pozitia de conducatori- oameni cu frica de Dumnezeu care sa se teama sa faca rau , care sa fie cu miini curate, cu ginduri inalte, care sa doreasca binele aproapelui si deci al poporului care l-au ales in functia respectiva. Altfel pe cine sa alegi? Lumea este …nesarata. Toti cei care sint la conducere sint oameni care si-au pierdut …”gustul”, si nu sint buni de nimic…Oamenii vor sa-i verse din gura lor…sint satui de absolut toate deciziile pe care acesti oameni le fac. Nu-i numai problema Romaniei…este problema popoarelor lumii…pentru ca L-au parasite pe Dumnezeu si au renuntat la valorile pe care le-au avut pe vremea cind le mergea bine ( asta este atit de evident in America).

Ce face sarea? Sarea da gust…dar nu gustul ei…ca prea multa sare nu e buna…citeva bobite de sare ici si colo fac ca ceea ce sareaza sa isi poata dovedi gustul propriu…sa-l poata valorifica. Asta trebuie sa facem…sa ajutam oamenii sa aiba ei insisi gust…sa puna o noua perspective in gindirea lor…si sa fie astfel folositori unii altora…

Ce sa facem? Nu stati pe loc…Putina sare poate face diferenta…sa o imprastiem cit mai mult…si daca se poate cit mai repede…
...................

http://adamaica.wordpress.com/2011/12/31/de-sarea-bucuriei/

AMERICANII ASTIA BAGACIOSI...

2012-01-17T19:02:00.000-08:00

Am primit un link care m-a ...pus pe ginduri din nou. Eu am predispozitie pentru asa ceva, oricum. Imi amintesc ca era o vreme in care europenii gindeau frumos despre Americani. Buna mea imi povestea ca in tineretea ei romanii tot sperau ca americanii or sa vina si o sa le rezolve problemele, ca o sa-i elibereze de sub cizma ruseasca. Nu stia saraca cum a fost impartita lumea...si nici cine a impartit-o.
Dar oricum, lasind la o parte greselile facute de America, avem si suficiente lucruri bune despre care sa vorbim...si una dintre ele ar fi faptul ca oriunde se intimpla o catastrofa, de orice natura ar fi ea, americanii sint darnici si se straduiesc sa sara in ajutor; si nu costa putin ajutorul care il dau. Si cit este Israelul de mititel pe harta, asa fac si ei...ajuta pe toata lumea si sint generosi si saritori in orice situatie.
Dar cind America a avut vre-o situatie de acelasi gen...ma intreb daca vreuna din tarile care au beneficiat de ajutorul american au trimis un pansament macar- in afara de Israel bineinteles...ca natiunile astea doua pe care le huiduiesc toti sint aproape singurele care fac parte si altora de resursele lor.
Un alt gind este acela ca dupa ce se trimit ajutoare si se fac sacrificii mari pentru alte tari...pai nu auzi un multumesc ...Doamne fereste. Doar ce...sint americani...si ei au si trebuie sa dea. Si totusi in linkul de mai jos veti vedea citeva secvente de la o natiune care vrea sa multumeasca...
Data de 3-07-2011- Japonia -cutremur de magnitudinea 9. Apa oceanului ridicata la 133 ft inaltime, si a patruns 6 mile in interiorul uscatului. 270.000 de case au fost distruse, 386.739 de oameni ramasi fara locuinte, 3.824 de oameni care inca n-au fost recuperati (vii sau morti) si 15.824 de morti.
Astazi ma uitam la vaporul care s-a rasturnat si citeam despre un capitan al carui nume nici nu merita sa-l scriu jos si care a parasit vasul inaintea calatorilor...si a refuzat sa se reintoarca. Ce harmalaie se produce cind sistemul de conducere dispare...sau se dezorganizeaza...Si uitindu-ma la clipul acesta trimis de japonezi vad cum oamenii ii multumesc unei profesoare americane, Taylor Anderson care in timpul cutremurului i-a evacuat pe copiii din scoala intr-un teren sportiv si apoi a asteptat pina cind parintii au putut veni unul cite unul sa-si ia copiii. Abia apoi s-a dus acasa. Din nefericire in urma unui alt cutremur la citeva ceasuri a murit si ea in apartamentul ei. Dar copiii si parintii acestor copii nu au uitat-o...si cuvintele lor de multumire te impresioneaza.
Americanii astia bagaciosi de care s-a saturat lumea, au trimis imediat in ajutor 140 de aircrafts, 20 de vapoare, si in total 19.703 de sailors si marines...Japonezii au inteles cine le sint prietenii...ca prietenii la nevoie se cunosc...

http://www.youtube.com/watch_popup?v=SS-sWdAQsYg&vq=medium

DESPRE IPOCRITI...

2012-01-16T21:27:00.000-08:00

N-am auzit niciodata un lucru bun despre ipocriti pina ieri...
Pastor Aubrey Mggann insa a gasit un aspect al acestei trasaturi de caracter mizerabile care mi-a stirnit interesul si m-a amuzat intr-un fel.
El ne-a amintit despre farisei - ipocritii vremurilor in care traia Isus Christos. Ei tineau legea si se straduiau sa fie corecti in toate privintele - doar ca o faceau nu din dragoste ci din dorinta de a se prezenta in fata oamenilor ca sint mai buni, mai devotati, mai credinciosi, mai smeriti ca ei- si faceau lucrurile public...si se rugau pe la colturi de strada ca sa-i vada oamenii si sa-i laude.
E plina biserica uneori de astfel de oameni care functioneaza in diferite capacitati- cit mai inalte, cit mai vizibile si fac uneori slujbe bune dar nu din dragoste pentru Christos ci din dorinta de marire, pentru vizibilitate, pentru prestigiu.
Zicea Pastorul Mcgann ca un iocrit de obicei incearca sa copieze, sa imite un lucru bun. N-ai sa gasesti copii false de bani marunti... nimeni inca n-a copiat centul sa-l puna pe piata. Cind hotii se gindesc sa falsifice bani, totdeauna incep cu cei valorosi... cu suta de dolari, cu cei de 50 sau de 20 cel putin. Tot asa zicea el ca cei care imita, ipocritii, se straduiesc sa imite ceva bun... ca nu imita nimeni pe un rapist sau pe un criminal din dorinta de a se afisa cu asta. Acuma daca stau sa ma gindesc, am mai citit si de astfel de elemente. Cind apare cite un criminal, apare un copy -cat, unul care vrea sa-l imite si se mai intimpla si astfel de situatii- dar mult mai rar. In general oamenii vor sa imite ceva bun, frumos, ceva de dorit, valoros.
Deci cind intr-o biserica apar si ipocritii este pentru ca sint si elemente pozitive, oameni care din dragoste pentru Christos fac o lucrare buna si deci pe linga ei vor apare si cei care imita de dragul de a se ridica in ochii oamenilor...
Predica a fost din prima scrisoare a lui Pavel catre Timotei. 1 Timotei 4:1-10 In primele trei capitole Pavel da instructii teologice despre ce anume trebuie sa credem, apoi instructii practice despre cum trebuie sa credem (1 Timotei 3:15) ca apoi sa ne introduca la subiectul invataturilor false. Si pentru ca sa nu cadem in aceasta groapa trebuie sa stam aproape de Cuvint . Dumnezeu prin Duhul Sfint vorbeste clar- asa incit nu lasa dubii in nici o privinta, si da instructii clare pentru o slujba buna.
N-am sa va tin predica de ieri, dar inca odata mi-a fost clar ca daca nu fac ceva dintr-o inima curata, si din dragoste, n-are rost sa ma obosesc. Pe Christos nu-L putem sluji decit in aceste conditii- ca nimic fals si nimic neadevarat - nici o fapta facuta cit ar fi ea de buna, facuta din motive egoiste, nu va fi luata in socoteala...Si cui ii place sa munceasca de pomana? Ca daca nu faci treaba exact asa cum ni s-a cerut - toata rasplata e aici pe pamint si nu se transfera dincolo nimic...

DIN PREDICA DE IERI...

2012-01-16T18:07:00.000-08:00

Fumatorii nu merg in iad pentru ca fumeaza... ei doar miros ca si cind ar fi iesit de-acolo...

MEDITATII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI...(Charles H Spurgeon)

2012-01-14T20:02:00.000-08:00

14 IANUARIE
Dimineața
Am putere să izbăvesc.
Isaia 63:1
Înţelegem prin cuvintele „să izbăvesc" întreaga lucrare de mântuire, de la prima dorinţă sfântă la sacrificiul complet.
Cuvintele sunt multum in parvo — mult în puţin. Într-adevăr, toată mila se cuprinde într-un singur cuvânt. Christos nu are numai „putere să izbăvească" pe cei care se căiesc, El este în stare să facă poporul să se căiască. El îi va duce în cer pe cei care cred; dar, mai mult decât atât, El are putere să le dea inimi noi şi să pună credinţă în ele. El are putere să-i facă pe cei care nu iubesc sfinţenia să o iubească, şi să-i constrângă pe dispreţuitorii Numelui Său să-şi plece genunchiul înaintea Lui. Aceasta nu este totul, fiindcă puterea divină se vede şi în ceea ce urmează. Viaţa unui credincios este o serie de miracole înfăptuite de puternicul Dumnezeu. Tufişul arde, dar nu se consumă. El este destul de puternic să-şi ţină poporul sfânt după ce El i-a făcut aşa, şi să-1 păstreze în teama şi adevărul Lui până când le consumă existenţa spirituală în cer. Puterea lui Christos nu îl părăseşte pe credincios şi nu îl lasă să lupte singur, fiindcă Cel care a început „această lucrare bună în voi o va isprăvi până în ziua lui Isus Christos" (Filipeni 1:6). Cel care a făcut să încolţească primul germene de viaţă în sufletul mort prelungeşte existenţa divină şi o întăreşte, până când distruge orice urmă de păcat, şi sufletul iese din pământ, desăvârşit în glorie. Credinciosule, aici găseşti încurajare. Te rogi pentru cineva iubit? O, nu renunţa, fiindcă Christos are „putere să izbăvească". Tu nu ai putere să învingi răul, dar Domnul este atotputernic. Prinde-te strâns de braţul Său şi lasă-L să lucreze cu toată puterea. Te tulbură păcatele tale? Nu te teme, fiindcă puterea Sa îţi este de ajuns. Fie că începe cu alţii sau cu tine, Isus are „putere să izbăvească". Cea mai bună dovadă se află în faptul că el te-a salvat pe tine. Cât de mulţumitor ar trebui să fii că El nu are putere să distrugă!
Seara
Fiindcă începea să se afunde, a strigat: Doamne, scapă-mă!
Matei 14:30
Timpurile de scufundare sunt timpuri de rugăciune pentru slujitorii Domnului. Petru a neglijat să se roage când şi-a început periculoasa călătorie, dar când a început să se scufunde, pericolul l-a făcut să implore, şi strigătul său, deşi târziu, nu a fost prea târziu. In orele noastre de durere şi tulburare, ne trezim conduşi spre rugăciune la fel de natural ca o corabie condusă de valuri spre mal. Vulpile intră în vizuini ca să se protejeze; păsările zboară spre pădure la adăpost; asemeni lor, credinciosul încercat se grăbeşte spre tronul milei ca să fie în siguranţă. Marele port al cerului este „Refugiul rugăciunii"; mii de corăbii prinse de furtună au găsit un liman acolo, şi în momentul în care vine furtuna, este înţelept să ne îndreptăm într-acolo cu toate pânzele sus. Rugăciunile scurte sunt îndestulătoare. Nu au fost decât două cuvinte în implorarea lui Petru, dar au fost suficiente pentru scopul său. Nu lungimea ci puterea este de dorit. Nevoia te învaţă mai bine exprimarea concisă. Dacă rugăciunile noastre ar avea cozi mai puţin împodobite de mândrie şi aripi mai lungi, ar fi mult mai bune. Vorbăria în rugăciune este ca pleava în grâu. Lucrurile de preţ ocupă spaţii mici, şi tot ce se spune în rugăciunile lungi şi încurcate ar încăpea foarte bine într-o cerere scurtă ca a lui Petru. Limitele noastre sunt ocaziile lui Dumnezeu. Imediat ce spaima ne face să strigăm, Isus ne aude şi, pentru El, auzul şi inima merg împreună, şi mâna nu trebuie să zăbovească. Uneori Il chemăm în ultimul moment, dar mâna Lui uşoară corectează întârzierea noastră prin acţiune imediată. Suntem aproape înecaţi de apele tulburi ale nefericirii? Să ne ridicăm sufletele spre Salvatorul nostru, şi putem fi siguri că El nu ne va lăsa să pierim. Când noi nu putem face nimic, Isus poate totul; să ne înrolam în armata Sa, şi totul va fi bine.

FILE DIN TRECUT...

2012-01-14T18:20:00.001-08:00

http://barthimeu.wordpress.com/2012/01/14/facuta-cu-prilejul/

PENTRU CITITORII CARE STIU ENGLEZA...

2012-01-12T20:42:00.000-08:00

http://www.shmuley.com/articles/details/why_im_a_tim_tebow_groupie/

VIRSTA CREIERULUI?

2012-01-12T20:28:00.001-08:00

http://flashfabrica.com/f_learning/brain/brain.html

RODICA CEA ...TERIBILA!!!

2012-01-12T19:38:00.000-08:00

Am scris ceva despre toleranta. Cherie a lasta urmatorul comment...

cherie said...

America te-a primit din spirit de toleranta. Acum, cand te consideri si tu " americanca " vrei sa ii schimbi pe ei?
Te rog sa ma scuzi, nu vreau sa te cert si mai ales sa te supar, dar daca nu iti place toleranta americei dece ramai acolo?
America ar primi in continuare alti oameni care vor toleranta.
Acesta este adevarul adevarat !
Eu sunt sigura ca iti este mai bine acolo unde este toleranta decat ti-ar fi daca toti americanii ar fi "intoleranti" ca tine.
Tu vrei intoleranta pentru cei care nu cred ce vrei tu, ceea ce si altii ar putea pretinde pentru ceea ce cred ei...
Esti teribila Rodico ! :))

............................................

Cherie, nu ma consider americana. Sint chiar! Am plecat din Romania cu pasaport fara cetatenie. Dupa cinci ani de asteptare am scris o scrisoare lui Ceausescu in care am spus ca iubesc Romania dar nu agreez cu comunismul, ca vreau sa plec intr-o tara libera, am colectat buletinele parintilor si al bunicii mele si le-am pus in plic si le-am trimis lui Ceausescu. Puteam s-o sfirsesc rau de tot. Nici acuma nu stiu cum de Dumnezeu a ingaduit sa ne ocroteasca si sa ne dea drumul. Cind ne-au chemat la judet sa ne dea pasapoartele, tipul de acolo a dat pasapoarte lui buna mea si parintilor dar mie a zis ca nu-mi da. Apoi cind buna a zis ca nu pleaca fara mine mi-a intins pasaportul si mi-a zis sa-mi tin gura si dupa ce plec ca vorbesc prea mult si ei ma gasesc orinde as fi...

Asa ca sint americana. Astia m-au primit si de cind am venit in tara asta n-am stat pe nici un ajutor social. Am muncit si mi-am platit taxele ca orice cetatean cinstit. Am invatat limba lor, si am fost incintata sa invat despre istoria acestei tari. Cei care au intemeiat aceasta tara au facut o constitutie si legi de care am fost foarte incintata sa le respect si sa ma conformez. Asta este tara care m-a primit si n-am incercat s-o schimb dupa gusturile mele. N-am asteptat ca ei sa ma tolereze ci m-am integrat in societate si am participat ca orice bun cetatean. N-au trebuit sa ma tolereze...La inceput am lucrat cu salar minim, am curatat case, am cusut la masina, am facut absolut orice munca care mi-a fost acordata...Am lucrat noaptea, ziua...oricind si orice.

Ce este suparator este ca unii au inceput sa schimbe tara...merg catre socialism. Si eu cred ca daca le place socialismul ar trebui sa se mute in Coreea sau China sau Cuba. De ce sa schimbe tara asta - le ia prea mult timp si se pot duce acolo unde lucrurile deja sint aranjate dupa toata rinduiala socialista. Nu crezi? Nu vreau intoleranta pentru cei care nu cred ca mine...ca daca vroiam sa fiu contra ma duceam intr-o tara musulmana - si atunci chiar eram contra. Vorbeam aici...http://www.peginduri.com/2012/01/tolerantainofensiva.html despre felul in care cei care cer toleranta sint toleranti cu toata lumea dar nu cu crestinii si nu cu valorile iudeo-crestine.

Iti mai spun ca nu sint singura care gindesc asa si tot mai multi crestini care au dormit somnul leneviei sau al nepasarii, au descoperit ca lipsa lor de veghe si nepasarea lor a schimbat lumea pe care au mostenit-o si pe care o vor lasa copiilor lor si au inceput sa se ingrijoreze. Ai sa vezi ca vor alege un nou presedinte bazati pe aceste valori de care vorbesc eu aici...

Asa ca , draga cherie...nu latru la luna degeaba si nu sint chiar asa de teribila...sint doar un cetatean american de origine romana care vrea sa pastreze ce este bun in tara lui. Mai am copiii si nepotii care vor trai aici si dupa ce eu nu mai exist daca mai ingaduie Dumnezeu sa existe lumea asta...Merita chiar sa ma si teribilesc...

TOLERANTA...INOFENSIVA?

2012-01-11T22:03:00.000-08:00

Am venit in America in 1980. Cred eu ca déjà era de glorie a Americii era apusa sau incepuse sa apuna. Lucrurile sint asa de schimbate astazi …Si poate ca schimbarile nu se vad inca in mod fizic atit de mult, pentruca peisajul se schimba treptat- dar oamenii, societatea Americana este alta.

Care este motivul acestor schimbari? Cineva vorbea ieri despre “toleranta”. Un cuvint care pare atit de blind, atit de inocent dar care este ca o carie care poate sa manince temelia si stilpii unei case si sa o reduca la ruina – la o gramada de gunoi.

Toleranta este de fapt lipsa unor rinduieli…totul merge; este lipsa unui adevar universal, cind fiecare poate sa aiba adevarul lui personal si nu mai exista nici un etalon cu care sa masori absolut nimic…Si America a ajuns acea planeta fara busola morala din cauza tolerantei pe care o practica de asa de multa vreme.

Un exemplu de adevar absolut: 8x7=56…in orice cultura, in orice traditie…Un adevar relative ar fi temperature ideala…un eschimos si un African nu vor putea sa agreeze , un tinar si un batrin, un bolnav si un om sanatos…pentruca ceea ce este potrivit pentru o persoana poate ca nu este potrivit pentru alta persoana.

Americanii din naivitate sau prostie…sau amindoua, sau interese meschine din partea unora sau altora, au acceptat sa fie toleranti cu toti cei care au venit si au importat cultura si credintele lor personale. Cred ca bunastarea li s-a urcat la cap si de bine ce le-a fost au uitat ca Dumnezeu este acela care le-a intarit granitele si le-a aparat interesele si i-a facut puternici din toate punctele de vedere. Nu mai demult decit acum citiva ani se punea problema daca atacul de la 9/11 este un act diavolesc…si surpriza surprizelor au fost dintre cei care au crezut ca …in functie de unde privesti la aceasta problema , s-ar putea ca acest act sa nu fie un act dracesc ci un act motivat de faptul ca unii musulmani se simt amenintati de americani…

Cind cineva atit de vizibil ca Oprah de pilda , spune ca in rai se poate ajunge pe diferite cai…nu neaparat prin Isus Christos asa cum spune Biblia, si cind aproape jumatate din cei care se declara crestini evanghelici cred mai mult in ceea ce le spune Oprah decit in ceea ce spune Biblia…asta ne poate spune ca America s-a diluat atit de mult incit nu mai are valori absolute, adevaruri absolute. Asta este rezultatul tolerantei…

Exista o vreme cind creationismul se studia in scoli…astazi statul pedepseste scolile care inca mai dau voie elevilor sa puna intrebari despre evolutie…ca si cind evolutia ar fi un adevar absolut – ca si cind stiinta ar fi demonstrat credibilitatea evolutionismului- lucru care nu este adevarat.

Dreptul de a allege al femeii – nume frumos dat dreptului de avort. Exista un adevar universal care spune ca e crima sa omori o fiinta umana. Cum dar putem sa explicam ceea ce nu se poate explica. In special acuma cu tehnologia ce o avem este clar ca vorbim despre o viata- cind vedem la ultrasunete copilasul asezat sub inima mamei cum isi suge degetelul…mai putem sa spunem ca nu este viata? Si totusi oameni mari…cum ar fi presedintele Obama, recipient al premiului Nobel pentru pace ( ha- ha-ha…) sustine ca o femeie are dreptul sa-si omoare copilul…Se pare ca americanii au omorit atitia copiii cit crimele din cel de-al doilea razboi mondial facute de nazisti au fost cu mult intrecute…

Nu este asta toleranta? Asta este cuvintul care pare inofensiv…parca ar ajuta pe toata lumea…ar lipsi lumea de conflicte…chiar asa? Interesant cum au inceput strazile din New York, cele in apropierea moskeelor sa devina imposibil de circulat in timpul chemarii la rugaciune al imamilor…dar cind un sportive care a avut o victorie, ingenunche in public si multumeste Lui Dumnezeu, lumea devine panicata…Unde este atunci toleranta?

Mi-a dat mult de gindit subiectul asta…si ma gindesc sa ma uit un pic la viata mea personala sa vad care imi sint adevarurile absolute…daca le-am pastrat integritatea si cu ce am devenit prea toleranta…ca stiu précis ca mi-am lasat ochii si urechile sa vada sis a auda mai mult decit trebuia…ca sa nu mai vorbesc de gura…

AM RIS DE...DAR MAI BINE VA LAS SI PE VOI SA RIDETI CA SA INTELEGETI MAI BINE CE-AM PATIT...

2012-01-11T19:18:00.000-08:00

A, primit de la Tibbi Ban, pe e-mail urmatoarea descriere...

........................

Relatarea unui roman care traieste in Occident

De criză, de dor si de fite mi-a venit ideea să tai porc de Crăciun, cum se făcea pe timpuri la mine la tară. Bine, ai mei nu îl tăiau de Crăciun, ci înainte de Sfântul Andrei, noi nemaiavînd răbdare si nici prea multe prin cămară să-l putem păsui pînă la Ignat.

După ce mi-am ascutit cutitele pe gresia de la baie si am procurat doi baloti de paie, decorativi, uitați de un vecin în fața casei încă de la Halloween, m-am pus să caut porc. Prima dată am dat anunț pe internet că doresc să achiziționez, pentru sacrificare, animal de talie medie, pînă în 150 de kilograme, dar nu mi-a răspuns nimeni, în afară de un sonat care mi-a zis că-i plac ideile mele și, dacă vreau, putem să sacrificăm împreună, mai mulți! Eu cred că toți nebunii au fugit din lume și s-au ascuns pe internet! Dar divaghez!

Cînd mi-am întrebat colegii la serviciu dacă știu pe undeva un porc viu, au devenit foarte curioși că ce vreau să fac cu el, că e mare de pet, că face mizerie multă. Cînd le-am spus că vreau să-l tai, au făcut ochii cît cepele și m-au luat la rost că de ce. Ca să-l mănînc, de-aia, le-am răspuns, moment în care și ultimele rămășițe de simpatie, toleranță și înțelegere pe care le aveau pentru mine au dispărut. Cum să omori un animal și să-l manînci, așa, ca un barbar? Eh, cînd am văzut eu că ăștia sunt gata să sune la PETA, am început să le descriu în amănunt operațiunile specifice, insistînd pe secționarea carotidei și colectarea sîngelui într-un lighean, de preferință cu smalțul sărit, ca la mama acasă, în vederea preparării sîngeretelui și mai ales a borîndăului. N-amștiut eu cum se zice în engleză la borîndău, la fel cum nu știu nici în românește, dar le-am explicat că e un fel de mămăligă din făină de porumb cu sînge în loc de apă. Cred că vreo trei, mai simțitori, așa, au dispărut spre baie, iar restul, că acum deja se strînsese tot compartimentul în jurul meu, să mă asculte, mă priveau cînd cu milă, cînd cu dezgust. Apoi, zic, pîrlim șoriciul cu paie, sau la butelie, dacă stăm la bloc, și tăiem urechile animalului, pe care le consumăm pe loc, cu puțină sare.

Mai trimisei vreo doi la baie, dar i-am dat înainte, fiind conștient că un alt moment în care să mă asculte oamenii cu atîta atenție nu o să mai prind, poate, niciodată. După ce epilăm animalul cu flacăra, continui eu, îl despicăm cu securea sau toporul, ce ne vine la mînă, și scoatem organele, pe care le fierbem împreună cu capul, în vederea preparării caltaboșului. Știți, bănuiesc – le-am zis eu degajat –, că pentru caltaboș se folosește intestinul gros, spălat facultativ și opărit în apă cu ceapă, pentru mascarea miasmelor naturale. S-a plecat cu grupul după fraza asta, și am mai rămas cu vreo trei, cei mai tari de înger și de stomac, cred, de fapt doi, că unul dintre ei era un coreean care nu pricepe engleză și stă toată ziua cu căștile pe urechi, dar se alătură oricărui grup și dă din cap aprobator la orice discuție.

Cu restul cărnii, am zis eu mai departe, facem cîrnați, grătare și sarmale, iar dacă răposatul a fost gras, putem să frigem și o oală de jumări, așa, de poftă, care să mai taie din tăria băuturii. Eu zic că au scăpat ieftin totuși, pentru că dacă m-aș fi apucat să le povestesc cum se fac hot dogii și parizerul pe care le înfulecă ei la lunch, băgam toată firma-n spital."

Traiasca globalizarea!

INTR-O COAJA DE ALUNA...

2012-01-10T19:37:00.000-08:00

Am darul uitarii…vorba romanului…”de la mina pina la gura”. Dar ce uit sint detalii care nu ma intereseaza. Ieri am auzit ceva despre un doctor in stiinta. Parca…parca il chema George Washington Carver( http://shs.umsystem.edu/famousmissourians/scientists/carver/). Si acest om de stiinta impresionat de creatia Lui Dumnezeu s-ar fi rugat ca Dumnezeu sa-i dea intelepciunea necesara sa inteleaga tainele Universului.

In timp ce medita la aceste lucruri, Dumnezeu l-a facut sa inteleaga ca el este prea mic si tainele prea mari ca sa poata sa le priceapa. Atunci s-a gindit sa-L intrebe pe Dumnezeu macar sa-i spuna totul despre scopurile pe care le are cu fiinta umana…Dar in tacere a primit acelasi raspuns…ca mintea lui este incapabila sa priceapa si acest lucru- dar…sa incerce sa studieze ceva mai mic…o aluna de pamint, de exemplu.

Si sirguincios omul de stiinta a inceput sa studieze aluna…careia i-a gasit dupa o vreme nu mai putin de 320 de intrebuintari…
……………………………………
Noua ni s-a cerut sa fim lumina in locul unde ne aflam…Sa dam gust si sa fim sare in mediul in care am fost asezati. Un an nou nout ne sta in fata, gata sa absoarba orice miscare, orice fapta, orice vorba spusa – si sa le pastreze pentru posteritate. Nimic nu se pierde in lumea asta…undeva, se pastreaza fiecare respiratie , fiecare ton, fiecare miscare pe care le facem.

Uneori ni se pare ca sintem prea mici, prea neinsemnati, nu avem resurse suficiente ca daca am avea mai mult, am fi mai puternici atunci cu siguranta am putea face mai mult si mai bine pentru Domnul…Chiar? Sau daca am avea mai multe resurse am fi mai preocupati de cum sintem ca sa risipim sau sa ne risipim.

Mi-a placut chestia cu aluna …sa ne concentram si noi la ceea ce avem…la aluna noastra. Poate vom reusi sa-i gasim mai multe intrebuintari decit ne-am imaginat…poate vom descoperi un nou univers ascuns intr-o cojita de aluna…

LEMNE DE FOC...

2012-01-09T20:23:00.000-08:00

A venit timpul povestilor…Aseara la San Ramon, fratele pastor Pascut vorbea despre un grup de credinciosi din Muntii Apuseni. Cind am auzit ca-i vorba despre motii mei, mi-am ciulit urechile si mai mult…

Si oamenii astia saraci- au hotarit sa cladeasca o biserica. Au facut pina la urma rost de o palma de pamint, undeva deasupra satului lor. Acuma stiti ca motii sint cocotati pe toate coclaurile si casele lor simple au majoritatea doar o odaita . Asa au construit si bisericuta lor, undeva mai sus de casele lor. Toate bune si frumoase – si s-au bucurat mult sa aiba un locas de inchinaciune – numai ca era tare frig. Au facut rost si de o sobita …numai ca acuma era nevoie de lemne sa faca focul. Pentruca erau si saraci si batrinei si n-aveau pe cine plati sa le taie lemne si sa le duca acolo sus au hotarit ca fiecare dintre ei vine la biserica cu legatura lui de lemne…

Si asa au si facut. Si ii vedeai duminica dimineata, imbracati in straiele lor de sarbatoare, cu legaturica de lemne sub brat, sau in spinare, pe poteca care ducea la adunare. Si era atita caldura in biserica lor cite lemne puneau pe foc…si stateau la adunare numai atita cit le ajungeau lemnele…

……………………..

Descrierea asta se potriveste nu numai la focul fizic care ne incalzeste picioarele inghetate – dar se potriveste la o anume caldura sufleteasca, o atmosfera calda si prietenoasa si plina de har creata doar atunci cind …doi sau trei se string in Numele Lui…si cind acel foc spiritual se aprinde…atunci si El este in mijlocul nostru present. Cu alte cuvinte, daca in biserica unde mergi tu temperatura spirituala este joasa…este pentruca tu si altii ca tine n-ai dus nimic acolo de incalzit. Te-ai prezentat doar ca un spectator… rece si indifferent …si astepti ca altii sa faca focul si sa-ti incalzeasca tie ciubotele…

Bineinteles ca fratele pastor Pascut a povestit mult mai frumos decit mine- dar asta este versiunea mea…si versiunea asta m-a facut sa caut dupa topor si sa ma uit dupa ceva lemne de taiat. Poate aceste ginduri sa te ispiteasca si pe tine cititorule…iti promit ca ispita asta n-o sa-ti faca nici un rau…

OPERATIE ESTETICA...

2012-01-08T13:38:00.000-08:00

Healing for Damaged Emotions
de David A Seamands
tradus Rodica Botan
"Cu ceva ani in urma, faimosul chirurg plastic, Dr. Maxwell Maltz, a scris o carte (best-selling book), “New Faces-New Futures” (Noi fete - Noi Vieti). Cartea era o colectie de cazuri din istoria oamenilor care si-au facut operatii estetice si care presupunea ca odata cu o noua fata, pacientilor li s-a deschis o usa catre un viitor diferit- o viata noua. Tema autorului era - ca se intimpla niste schimbari grozave de personalitate atunci cind fata cuiva este transformata, schimbata.
Dar…cu trecerea anilor, Dr Maltz a mai invatat ceva nou…si nu din succesele lui ci din…insuccesele ce le-a avut. A inceput sa vada pacient dupa pacient care dupa ce a avut o operatie estetica, n-a avut schimbarile in bine pe care doctorul le anticipa. Oameni care datorita operatiei au devenit din punct de vedere fizic nu numai acceptabili dar chiar frumosi, continuau sa gindeasca si sa actioneze la fel ca inainte ca si cind ar fi continuat sa sufere de sindromul “ugly duckling”(rata urita). Ei au capatat fete noi dar au continuat sa aiba aceleasi vechi personalitati. Si chiar – mai rau decit atit, se uitau in oglinda si exclamau miniosi catre doctor…”Arat exact asa cum aratam inainte. N-ai schimbat absolut nimic”…si asta in ciuda faptului ca prietenii lor vechi si familia, abia ii mai recunosteau. Chiar daca fotografiile facute inainte – si – dupa erau diferite in mod drastic, pacientii Dr-ului Maltz continuau sa insiste “Nasul este la fel”, “Pometii obrajilor sint la fel”, “Nu m-ai ajutat cu nimic”.

In 1960 Dr Maltz a scris o alta carte best seller, “Psycho-Cybernetics (Prentice –Hall). Inca si atunci incerca sa schimbe oamenii, dar nu prin corectarea incheieturilor de oase sau netezirea pielii si a ranilor, ci prin schimbarea imaginii pe care o aveau despre ei insisi.

Dr Maltz spune ca fiecare personalitate are fata ei proprie. Si aceasta fata emotionala a personalitatii pare a fi cheia tuturor schimbarilor. Daca ea ramine ranita si distorsionata, urita si inferioara, atunci persoana continua sa joace acel rol netinind cont de schimbarile in aparenta fizica. Dar daca fata personalitatii lui poate fi reconstruita, daca urmele ranilor interioare pot fi sterse, atunci persoana poate sa fie schimbata.”

…………………………

Biblia ne spune ca din inima vin toate izvoarele vietii…ca schimbarile noastre acolo trebuie sa inceapa. In mod real, inima noastra este rea, toti sintem pacatosi si singuri n-avem nici o sansa sa inbunatatim situatia. Oricit am incerca sa ne mascam, sa pretindem ca sintem buni, sa ne purtam ca niste fii ai luminii, daca schimbarea nu vine dinauntru…sintem exact ceea ce am fost dinainte…uriti…

Domnul Isus a platit pretul pentru transformarea noastra. Operatia propriu zisa este facuta…dar ramine ca noi sa o acceptam in mintea si inima noastra. Cel rau vrea ca sa vedem inca prin ochii vechii firi…dar noi trebuie sa-L lasam pe El sa ne transforme felul de a gindi…ca sa vedem si sa ne bucuram de transformarea de care ne-a facut parte. Ca eram morti…si sintem vii, ca eram pierduti…si sintem gasiti…ca eram ai nimanui …si sintem infiati in familia Lui…

TRUDA ZILEI...

2012-01-07T23:45:00.000-08:00

In dictionarul romanesc spune exact ceea ce stiam si eu: oboseala, efort, munca grea...Si avem parte de multa truda pe fata pamintului. Dar sint zile cind ne putem totusi odihnii, recupera energia...Putem sa luam o carte in mina, sa privim mai cu de-amanuntul la nori, sa luam un album de poze vechi de pe raft...

Era o vreme cind doream sa imi organizez atit de bine viata ca sa traiesc apoi fericita...Nu stiu ce era in capul meu si la ce fel de fericire speram?! Astazi de pilda ...cum stau lucrurile la minutul asta as putea sa fac una dintre lucrurile pe care le-am spus mai inainte...sa iau o carte in mina, sa ies afara in gradina si sa fac planuri de primavara...Ce pom o sa sadesc anul asta? Dar stau aici in casa si astept...Nu stiu de ce nu deschid si umbrela sa fiu pregatita in caz ca ma ploua in livingroom...

Sint copilul Domnului, il iubesc si il astept. Ma bucur de faptul ca-mi poarta de grija si vad in fiecare zi acest lucru. Viata se scurge cu urcusurile si coborisurile ei- dar El este acela care ma tine de mina la tot pasul. Atunci ce-i cu atitudinea asta? Nu stiu daca numai eu sint cuprinsa de starea asta ciudata ...de un fel de dezorientare in spatiu si timp ...de neliniste. Nu ii stiu neaparat sursa...sau doar o banuiesc?

Dupa atacurile tot mai dese ale celui rau asupra copiilor Lui Dumnezeu, dupa starea generala a lumii in care traim, dupa toate semnele despre care Biblia ne vorbeste atit de clar...ne apropiem de Ziua mare a Venirii Lui, iar diavolul stie ca i-a mai ramas putin timp.

Nu de mult am primit un e-mail de la o companie la care m-am asigurat impotriva celor care fura din accounturi prin intermediul internetului. Ei m-au anuntat ca un rapist s-a mutat undeva in vecinatatea locuintei mele...nu stiu exact ce raza . Tot asa gindesc ca este si cu cel rau care se muta tot mai aproape si mai aproape de noi si de cei dragi ai nostrii in cautarea acelei fisuri pe care s-o foloseasca ca sa intre in relatie cu noi, ca sa poata sa ne faca rau. Prezenta lui ne nelinisteste...si eu cred ca uneori prin actiunile noastre ii chiar usuram apropierea; atunci cind ne ingaduim lucruri nepotrivite, cind acceptam situatii neingaduite...Si aspoi ne miram de truda sufleteasca pe care o avem...

Si daca avem nevoie de ceva in zilele astea...avem nevoie de odihna sufleteasca...Ma gindesc adesea la Eva in gradina Edenului; la lipsa totala de grijuri pe care o avea...n-avea de pus la spalat, sau calcat...de gatit...de cusut, de mers la servici...Sa stai intins pe iarba unde nici gizele nu indraznesc sa te deranjeze ca nici ele nu cred ca-si faceau de cap pe vremea aia...Sa adie un vintulet...numa bun...nici prea cald si nici prea racoros...sa-ti simti sufletul descatusat de orice griji...sa nu mai existe nici macar un miine de care sa te ingrijorezi ci doar bucuria zilei de astazi...

YOU RAISE ME UP...

2012-01-07T18:22:00.000-08:00

http://www.youtube.com/watch?v=kDyPjS0hXRg&feature=related

TO BELIEVE

2012-01-07T18:06:00.000-08:00

http://www.youtube.com/watch?v=foUrBztgzZA&feature=share

FLAUTUL...FERMECAT?

2012-01-07T11:51:00.001-08:00

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=ObUREzucuW8#!

BOTEZAT...

2012-01-07T09:45:00.000-08:00

http://samburi.blogspot.com/2012/01/botez.html

GINDUL ZILEI...

2012-01-06T21:07:00.000-08:00

Nu aduce anul ce aduce ceasul...Sintem deja acomodati sa scriem 2012 la data...Anul asta am scris si eu de citeva ori, cu toate ca am lipsit de la lucru mai mult decit am fost prezenta...ca acolo trebuie sa tin o evidenta mai stricta a timpului.
Si..anul asta e chiar lipsit de orice inspiratie sau sint eu prea obosita sa gindesc, sa simt, sa trag concluzii? Daca m-ati intreba ce fac as zice ca "zac"...si la propriu si la figurat.
Pentruca v-am spus ca Deb a facut pneumonie poate ar trebui sa va spun ca ieri am adus-o acasa ( La Modesto) si se trateaza cu medicamente si incerc sa-i fac sederea cit mai placuta fara sa o innebunesc ...Ca...si cind vrei sa faci bine poti sa scoti pe cineva din sarite si eu cred ca am un talent special in directia asta. As vrea de fapt sa o vad ca maninca si ca se ingrasa vazind cu ochii...dar bineinteles ca nu se intimpla asa si sint mereu dezamagita...
Am inceput sa va spun inca de la terminarea anului trecut ca am inceput sa ma rog zilnic rugaciunea "Tatal nostru"; ca am ajuns eu la concluzia ca este singura modalitate de a avea cel putin o rugaciune corecta - ca repetind cuvintele Domnului Isus si gindindu-ma la intelesul lor, am singura sansa de a ma ruga "dupa voia Domnului", ca altfel am tendinta sa ma rog dupa voia lui Rodica...
Am experimentat pina acum acest lucru si de la inceput va spun ca am dat de probleme ...Logica mea a fost tare scurta si cind lucrurile au inceput sa se precipite la inceputul anului si cind toti ai mei ne-am imbolnavit pe capete...nu mi-a venit sa cred ca e voia Lui sa ne imbolnavim...Si uite ce...gripa nu a fost ceva ce a provocat vreodata atita ingrijorare. Ce se intimpla? Mi-am indreptat gindurile catre rugaciunea ce o rosteam..."faca-se voia Ta precum in cer asa si pe pamint!"...Asta este voia Lui cu privire la noi aici pe pamint? Daca iau in considerare ca Numele Lui trebuie sfintit...pai...sa fiu sincera, cind sintem bolnavi il sfintim mai mult decit cind sintem sanatosi. Cind sintem sanatosi sintem prea ocupati cu ...ce sintem ocupati, ca sa o facem..."Vie Imparatia Ta"...cred ca depinde de starea pe care o avem noi oamenii pe pamint. Biblia spune ca noi putem grabi venirea Domnului facindu-ne datoria- si datoria noastra este sa mergem sa ducem "Vestea Buna" oricarui suflet...
Am ajuns la piinea cea de toate zilele si acolo am vazut ca nu s-au facut schimbari. Conform promisiunii Lui, am avut-o cu prisosinta in fiecare zi. Urmeaza insa fraza care pe mine ma da peste cap ..."Si ne iarta noua gresalele noastre precum si noi iertam gresitilor nostrii"...Si din ce trece timpul si ma gindesc mai mult la ea din aia mi se pare mai greu s-o rostesc. Nu ca nu iert...dar nu-mi vine sa uit. Si stiu ca e ok pentruca daca cineva ma trage pe sfoara odata in viata e vina lui, daca de mai multe ori- e vina mea- ca trebuie sa veghez...dar ma intreb daca nu pastrez pe teava mintii mele niste praf de pusca chiar daca am renuntat la glonte. Am motive sa vreau ca Domnul meu sa stearga cele mai fine urme de pacat si de rusine din viata mea...si nu pot spera la o astfel de iertare atita vreme cit n-o pot acorda altora ( ca o merita sau nu- si asta e alta treaba- ca nici eu nu ma vad prea plina de merite).
Si uite ca e dimineata...sfirsit de saptamina din nou...ma gindesc cum s-o fac pe Deb sa capete un pic de pofta de mincare...ma gindesc cum sa fac sa imi pastrez pentru mine o pofta de mincare redusa...mai tusesc din cind in cind de se cutremura casa...si ma gindesc ca treaba asta cu rugaciunea "Tatal Nostru" este mai dificila decit mi-am imaginat...
Si inca un lucru...Cred ca am inceput sa doresc mai mult venirea Lui..."Caci a Lui este Imparatia"...si dupa cite stiu, Imparatia Lui este mult...muuuult mai buna decit cea in care traim.

SUB ALCHIMIA NOII INCHINARI

2012-01-06T16:03:00.000-08:00

http://radoinicolae.blogspot.com/2012/01/sub-alchimia-noii-inchinari.html

RUGAMINTE...

2012-01-05T04:12:00.000-08:00

As aprecia mult daca v-ati ruga pentru noi. Deb are pneumonie. Multumesc.

ADORABILA...

2012-01-04T04:44:00.000-08:00

http://www.godvine.com/5-Year-Old-Girl-Makes-an-Unforgettable-911-Call-So-Sweet-800.html

UNUI ANONIM OBRAZNIC...

2012-01-03T19:42:00.000-08:00

Am primit zilele astea o serie de commenturi anonime , vulgare si obraznice. Draga anonimule...cautati un nume in primul rind, arata-ti fata daca ai de spus ceva...Daca nu, pastreaza-ti parerile . Ai ceva cu fratele Negrut...altceva cu Cruceru...problema te priveste. Blogul asta nu-i cosul tau de gunoi. Daca esti atit de priceput si cunoscator fa-ti un blog al tau si scrie ce vrei acolo...Promit sa nu te deranjez; sper sa imi acorzi aceeasi atentie ...

Povestea Unui Sclav Neterminat

2012-01-03T08:42:00.000-08:00

Rodica Botan
Cu o vara in urma am facut o calatorie in Italia. Am vizitat multe locuri, am trait momente de emotii atingind suprafata de marmura rece si fina a vreunei statui renumite...dar nimic nu m-a impresionat mai mult ca sclavii neterminati ai lui Michelangello. Ei m-au facut sa ma inteleg si sa realizez mai bine cine sint eu, fiinta asta neterminata, mereu supusa schimbarilor...

Cind te uiti la acesti sclavi, dintr-o parte vezi o bucata de marmura...un bloc masiv, nelucrat, abstract. Te intorci dupa bucata aia de piatra si o mina perfecta de o finete si o gingasie nemaipomenita parca in miscare, sare din blocul de piatra...ce mai...parca statuia este gata sa iasa din bloc afara, parca este incatusata inauntru si cineva doar trebuie sa dea la o parte surplusul de pe linga ea...

Am simtit atunci ca sint o opera de arta in lucru; ca am o viata , cit o fi ea de lunga nu stiu, dar ala e timpul meu in care trebuie sa ma las modelata de imprejurari si situatii. Ca singurul lucru pe care pot sa-l fac de cele mai multe ori este sa am atitudinea cea mai potrivita...

Eu cred ca Dumnezeu a stabilit un traseu pentru mine, si a ales acele situatii care vor putea sa ma modeleze cel mai bine. De aceea incerc sa aleg cu intelepciune atitudinea care o am...

Cind mi-e greu citeodata...imi amintesc de brazii din padure; atunci cind cade zapada grea, ei isi lasa crengile usor in jos, si greutatea aluneca la vale...

Cind viata este plina de framintari...imi amintesc ca daca amesteci un pahar de apa oricit de mult, chiar asa de tare sa curga afara din pahar...ceea ce o sa curga este doar ceea ce este in pahar...si ma straduiesc sa-l tin curat...

Bineinteles ca inca sint un sclav al blocului de piatra pe care Maestrul cu dragoste il ciopleste...bineinteles ca sughit citeodata cind dalta loveste prea tare...dar intr-o zi, am sa fiu o lucrare terminata...iar Maestrul meu...Dumnezeu, nu face decit opere de arta.

PRIMUL...

2012-01-02T20:11:00.000-08:00

Primul care isi cere iertare este ...cel mai curajos!...

Primul care iarta este ...cel mai puternic!

Dar cel care uita primul este...cel mai fericit!!!

Jumatate de Biblie…(Richard Wurmbrand)

2012-01-02T19:02:00.000-08:00

Un Vinzator de Biblii este refuzat categoric cind incearca sa vinda o Biblie. S-a gindit sa ofere atunci un NOUL Testament gratuit stapinei casei. Barbatul ei, in bajocura spsuse...

-Sintem casatoriti…asa ca jumate din tot ce are ea imi apartine…. Si lua un topor si taie Testamentul in doua. Dupa citeva saptamini insa o intreba pe sotia lui…

-Unde-i aialalta jumatate de carte, ca am nevoie de ea? Am citit in jumatatea mea povestea fiului risipitor…si fiul risipitor tocmai s-a intors inapoi la tatal lui si ii spune ceva…si sint curios ce-i spune. Cred ca raspunsul este in jumatatea ta de carte…

Si asta nu-i singurul om care a impartit Biblia in jumatate. Isus a venit sa ne aduca har si adevar. Unii predicatori vorbesc numai despre adevar, altii numai despre har. Biblia uneste iertarea pacatelor cu pocainta. Nu impartii Cuvintul Lui Dumnezeu in jumatati. Nu te oprii la faptul ca Isus iarta pacatele. Este scris si faptul ca noi trebuie sa ne prezentam trupurile noastre ca o jertfa vie…(Romani 12:1)

HAPCIUUUUUUUU...

2012-01-02T18:23:00.000-08:00

Asta imi lasase scris Virginia Brasov acum citeva zile la un post in care ma vaietam ca am o gripa urita..."Multa sanatate dela Cel ce o are si sa nu uiti sa ne scrii si noua ce ai mai invatat si din aceasta suferinta ca si noi sa invatam dela tine ca tare e grea invatatura pe piele propie!"...si cum inca ma misc ca ochiul mortului din pat pe canapea si invers dupa 5 zile , m-am gindit ca trebuie sa existe o lectie si la gripa asta . Si uite care sint concluziile ce sint pe cale sa le trag...si ca sa faca sens si mai mult concluziile mele am sa fac o comparatie intre virusul gripei si cel al pacatului...

E mai destept cel care ocoleste orice posibilitate de a se infecta cu gripa...Nu conta pe faptul ca esti puternic sau sanatos sau n-ai fost bolnav de multa vreme...si ca virusul este asa un animalut mic ca nici nu-l vezi cu ochiul liber...o sa ai surprize si cu gripa si ...posibil si cu pacatul. Pe cind realizezi eroarea ce ai facut-o esti prea bolnav sau prea atacat de consecintele pacatului ca sa mai poti da inapoi.

Daca iti place sa arati baiat sau fata frumoasa, afla ca nici virusul gripei si nici al pacatului nu infrumuseteaza pe nimeni...ci dimpotriva; scoate la iveala lucruri, sunete, si alte trebi de care nici nu stiai ca-ti apartin...Pazea!!! O sa te crucesti cind te uiti in oglinda...

Timp pierdut, energie consumata aiurea, debilitati ...chiar mintale; ca intre o tusa si un junghi si alte citeva simptome barbare nu poti sa ai o judecata prea limpede...

M-am invelit la cap cu o esarfa, ca uite...acu' daca aveam o burca imi pica numa' bine...ca a batut cineva la usa mea si nu vreau sa mai imprastii fericirea asta pe la altii...

Cum ma simt epuizata de atita "gindit" am sa trag concluzia pina mai pot...nu va jucati cu gripa...nici trupeasca si nici sufleteasca...pretul e prea scump...

AM PRIMIT...AM CITIT...TE LAS SA CITESTI SI TU...(autor necunoscut ?)

2012-01-02T15:59:00.000-08:00

Ce-aş mai putea acum să-ţi spun
Când trecem pragul dintre ani....
Să duci o viaţă fericită?
Să ai argint, averi şi bani?

Şi de-ai avea acestea toate
Ce poţi cu ele cumpăra....
Când dragostea nu are preţ
Şi pacea n-o poţi măsura!

Deci tot ce astăzi îţi doresc
Este Iubirea Lui Isus
Să te învăluie mereu
Cu multe binecuvântări de sus!

Să ai pe masă veşnic pâine
Iar casa să îţi fie plină...
Prin Duhul Sfânt să ai nădejde,
Şi mângâiere, şi lumină!

În anul care iată-ncepe,
Să ne rugăm cu mic, cu mare,
Ca Dumnezeu din cer să lase
Un an de binecuvântare!

PRIMA ZI DIN AN...

2012-01-01T18:38:00.000-08:00

Prima zi din an si cea mai teribila gripa pe care mi-a fost dat s-o am in viata vietii mele. Daca auziti pe cineva ca e bolnav de gripa, ocoliti orasul daca se poate...Asta-i tot ce pot sa zic...si Domnul cu mila...Este a patra zi si nu pare ca ma slabeste. Ceilalti din familie sint toti pe-o dunga...fiecare cu sticla lui de antibiotice.

Ia mai minati mai flacai...
Vai, vai...si iara vai...
la anul si la multi ani!

NU INTRATI SINGURI IN NOUL AN...

2011-12-31T21:32:00.000-08:00

Timpul este o masura tare interesanta...Unii au ales sa-l masoare intr-un fel, altii intr-alt fel. Tot felul de calendare. Diferite culturi au diferite calendare. Nu vorbesc ca un cunoscator de istorie...poate ar fi trebuit s-o consult pe sora mea care are masterat in istorie- dar vorbesc din putinul pe care-l stiu. Notiunile noastre omenesti despre timp nici macar nu sint asa importante. Imi amintesc o fraza de pe vremea liceului...- nici nu mai stiu cine a scris-o...cum ca timpul este "masura cu care ne masuram destramarea"...Oare nu-i chiar asa?
Si vine anul nou si ne bucuram nici noi nu stim de ce anume ca habar n-avem ce aduce anul. Eu locuiesc in partea saraca a orasului. Cind se apropie ora 12 vecinii mei scot fiecare armele care le au- si va marturisesc ca te trec fiorii - parca as fi in plin razboi. Unii au automate si auzi cum zangane ritmic cartusele pe teava pustii...Nu au bani de multe lucruri dar se pare ca pentru amunitie au. Iti vine sa te asezi pe podea sa nu cumva sa treaca vre-un glonte prin zidurile astea de carton presat si sa te mintuie de zile.
Timpul...cit a trecut si cit mai este. El insusi un voiajor prin viata noastra. Sau noi calatorim prin el? "Privitor ca la teatru" zice glossa lui Eminesc- asa sa ne simtim...si uneori asa si pare ca sintem; doar spectatori ai vietilor noastre si a celor din jur pe care Dumnezeu ni i-a dat sa ne tina companie pe parcursul calatoriei noastre prin timp.
Ce a fost am aflat- ce va veni...nu s-a aratat inca. Dar necunoscutul nu este cu totul infricosator cind il tinem pe Mintuitorul nostru de mina. El ne poate duce la o destinatie precisa, la un liman placut...la o viata eterna, unde nu vom mai celebra trecerea prin timp. Anul care a trecut a fost greu...si poate si pentru voi a fost greu...dar l-am razbit pentruca n-am fost singura. In anul in care intrati, luati-va un tovaras de drum...un ghid...unul care cunoaste toate vaile si inaltimile, si ascunzisurile si pericolele...unul care sa va poata scoate din incurcaturi si care sa va poata apara de hoti si de tilhari...acei care vin sa jefuie si sa minta si sa ne fure bucuriile, sa ne sperie cu umbrele lipsite de putere ale celui rau- ca nu poate sa faca nici dusmanul mai mult decit i s-a ingaduit.
Va implor, nu intrati singuri in noul an...luati-L pe El ca partener de drum, ca sa nu fiti singuri in necunoscutul anului in care intrati...

LA MULTI ANI...

2011-12-31T18:48:00.001-08:00

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=x91rBzNKvlc#!

PLUGUSORUL...PE LA FRATI...

2011-12-31T10:42:00.000-08:00

Fie, anul care vine,

(De ne-o fi îngăduit!)

An de sfântă priveghere,

Cu mult har și fericit.

Fiți fecioare înțelepte!

S-aveți candelele pline!

Se ”zvonește” prin . . . biserici:

Mirele-i la ușă! Vine!

Maranata!

( de Ioan Clapa)

am sa fiu acolo...

2011-12-31T09:11:00.000-08:00

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=sDrPLANLvTY#!

A MAI TRECUT UN AN...,

2011-12-30T19:01:00.001-08:00

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=uV5nOKXS5zQ

LA SFIRSIT DE AN...

2011-12-30T17:43:00.000-08:00

Nu aduce anul ce aduce ceasul...si azi dimineata a trebuit sa vina ambulanta. Diabetul tatalui meu a scazut sub 54...Ca urmare, ne-am adunat toti in jurul lui ...unii s-au bagat si in pat linga el...ceilalti pe de laturi. Uneori n-aduce anul ce-aduce ceasul.
Pentru cei ce-l cunosc- va anunt ca se simte mai bine...si s-a "indulcit" la nivelul normal de glucoza- peste 150...
Cei mici au fost parca si mai bucurosi de ocazie si s-au apucat sa "construiasca" un "Club al verisorilor". Cred ca pe anul viitor va fi terminat...
As putea spune ca semne bune anul are...si mare-i harul Lui pentru noi toti! Daca nu mai apuc sa va fac urari de anul nou...primiti-le pe astea. Ma grabesc sa-mi duc reteta de antibiotice la farmacie...daca vreau sa scap de virusii de anul asta...Asa deci...La multi ani, si multe binecuvintari de la noi la voi : rude, prieteni dragi si cititori la fel de dragi...Anul care vine sa va aduca numai binecuvintari!!!

CUM SE NASTE FRUMUSETEA...

2011-12-30T08:51:00.000-08:00

http://asteptandminunile.blogspot.com/2011/12/perla-si-frumusetea-suferintei.html

O LUME FARA GRIPA...

2011-12-29T20:15:00.000-08:00

Din cind in cind as avea cite o discutie mai intima cu Eva. Astazi iara m-am gindit la ea. A dat o gripa in noi toti...Mai intii Seth a fost bolnav, apoi Claudia a bolit vreo 8 zile ; marti Deb a cazut ca un erou, Danny a urmat. Astazi m-am dus sa le duc medicamente- pina la Fresno cu Claudia care vezi Doamne parca si-a mai revenit si acu seara am luat cam o portie din toate medicamentele pe care le-am stiut si sper sa cad in pat ca un bolovan si sa nu ma mai chinuie nici durerea de cap si nici tusa si nici durerea de git...
Dar ma duc la culcare numai dupa ce-i multumesc Evei ca a adus pacatul si odata cu el boala si durerea si necazul peste noi.
Pomul cunostintei binelui si raului...aia i-a trebuit. Pai binele il cunostea, ca pina n-a mincat i-a mers numai bine- desi nu stia ca-i e bine. Ce a dobindit este cunostiinta raului...si uite ca l-am mostenit si noi de la ea. Parintii mei sint si ei bolnavi...si ma intreb daca mai este cineva care nu sufera de gripa la ora asta...???
Imi imaginez o lume in care lipsesc durerile si necazurile de orice fel...o lume fara gripa...fara rautati, fara pacat...o lume in care sa uitam cum arata raul...si sa cunoastem din nou numai binele...
N-am halucinatii- o asemenea lume exista- si e pregatita pentru toti care accepta tratamentul Medicului cel bun...

GINDURI DE SFIRSIT DE AN...

2011-12-28T21:28:00.000-08:00

Se sfirseste inca un an. M-am gindit la toate bilanturile si promisiunile pe care le fac oamenii la fiecare trecere de an.Si m-am gindit sa scriu si eu ceva...asa ca m-am uitat in urma la anul care a trecut. La probleme, dar si la izbinzi; la necazuri, dar si la bucurii...
La incheierea unui an nu ne gindim la numarul zilelor ce le-am parcurs, la ore, minute si secunde... ci la evenimentele pe care le-am trait. Ba mai mult, cind ne uitam la copiii nostri le masuram cresterea ce se vede de la an la an...
In masura timpului Lui Dumnezeu, oare noi, copiii Lui am crescut cu ceva de anul trecut? Am crescut in intelegere, in mila, in bunatate sau in dragoste? In rabdare, in sfintenie...in curatie? Am scazut eu oare in ochii mei ca sa cresc in ochii Lui? Am ales sa fac faptele pe care le-a pregatit El pentru mine sau am alergat sa-mi fac ambitiile, sa-mi implinesc visele si astfel sa irosesc timpul Lui ingaduit si programat pentru mine? Chiar mai am, si chiar mai aveti aceleasi dorinti si vise pe care le-ati avut in tinerete? Sau...in scurgerea timpului am realizat ca alergarea dupa anumite lucruri ne umple pumnii cu vint...? Daca am realizat acest lucru- asta inseamna ca am crescut.
Sora mea are pe usciorul usii de la bucatarie niste liniute si cu data cind l-a masurat pe Seth, fiul ei - de-alungul anilor. Oare si Dumnezeu are un loc unde ne masoara cresterea?
A mai trecut inca un an...si sintem cu atit mai aproape de venirea Lui. Poate ca ar fi mai usor sa facem numaratoarea inversa. Anul asta dupa socotelile unora trebuia sa vina sfirsitul. N-a venit. Dar sint altii care prezic ca 2012 va aduce clipa finala. Adevarul este ca traim clipe imprumutate...am mai trait inca un an si numai bunul Dumnezeu stie citi ani (daca) vor mai trece. Timpul este al Lui- ca El l-a stabilit. Dar important nu este cit timp mai avem. Important este ce facem cu fiecare clipa pe care o mai avem. Important este sa nu stam pe loc- ci sa crestem...cu fiecare gind, cu fiecare fapta...

INTELEPCIUNEA SUFERINTEI...

2011-12-28T08:12:00.001-08:00

http://insightforliving.typepad.com/dailydevo/2011/12/learn-from-suffering.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+DailyDevo+%28Chuck+Swindoll%27s+Daily+Devo%29&utm_content=FaceBook

Iov 28, 1-28
Charles R.Swindoll
tradus Rodica Botan
Un om din biserica noastra nu de mult a avut o operatie la creier. Tumoarea localizata in partea frontala a craniului impingea creierul in partea din spate si incet ii eroda memoria. Cu fiecare saptamina care trecea tumoarea crestea mai mult facindu-l sa fie din ce in ce mai neajutorat. Operatia a fost singura lui sansa.

Operatia a avut succes si l-am vizitat la spital. Se vedea rana facuta de taietura care ducea peste cap de la o ureche la cealalta. Era prinsa in capse de inox ca sa tina cele doua emisfere impreuna. Cind m-am apropiat de el l-am gasit intins in pat dar zimbind. Nu a trecut mult de cind am pasit in salon sa realizez ca motivul vizitei mele a fost planuit diferit decit realitatea care se desfasura in fata ochilor mei. Ducindu-ma acolo eu am fost cel care a primit o portie prospata de intelepciune. Nu el a fost cel care a luat ceva de la mine ci am primit eu ceva de la el.

Mi-a vorbit de Domnul din momentul in care am pasit in salon si pina la plecare. Mi-a spus lucruri noi pe care Domnul i le-a descoperit. Mi-a vorbit de lectii pe care le-a invatat. Mi-a marturisit cit de coplesit este de o pace de nedescris pe care a primit-o chiar de la inceputul acestei crize din viata lui. Ce sa spun...daca vreodata am vazut un om care il are pe Dumnezeu in centrul vietii lui- asta este omul. Cuvintele i se scurgeau cu un ton blind. Cind raspundea la intrebarile mele o facea calm si fara graba...Imi spunea de fapt...

-Te rog sa nu ai pareri de rau in privinta mea...Operatia asta la creier a fost doar o posibilitate pe care mi-a dat-o Domnul ca sa ma incredintez numai in El cu toata inima mea, sa-mi arate lucruri pe care altfel nu le-as fi putut intelege.

De fapt el se bucura si sotia lui facea acelasi lucru. Intelepciunea si intelegerea ce au primit-o au eclipsat total durerea si panica.

Ce mare adevar. Prietenul meu din spital nu avea nevoie de mila ci de respect, si i l-am acordat chiar in ziua aceea. Ne-a luat-o celorlalti inainte in ce priveste intelegerea intelepciunii Lui Dumnezeu. De aceea cind el vorbeste are o noua si adinca intelegere a vietii. Cel mai mare beneficiu este ca si-a putut rearanja prioritatile in viata.

Iov ne invata o lectie de o valoare inestimabila. Cu cit mai mare suferinta cu atit mai mult intelegem ce conteaza in viata mai mult. Si acum s-o luam de la inceput: suferinta ne ajuta sa ne clarificam prioritatile si sa ne concentram pe obiectivele importante.

Care este farima de intelepciune pe care ai dobindit-o tu prin suferinta?

N-are rost sa ne plingem daca nu cautam dupa cauza...

2011-12-28T05:12:00.001-08:00

http://enjoyinghomeschooling.wordpress.com/2011/12/27/prabusirea-fundatiilor/

DESPRE UN POM CARE NU SE MAI VESTEJESTE...

2011-12-28T04:31:00.000-08:00

http://convietuire.wordpress.com/2011/12/21/craciunul-celor-singuri/

SA NE AMINTIM DE EI...SI DACA SE POATE SA LE URMAM EXEMPLUL...

2011-12-27T18:18:00.000-08:00

http://torturedforchrist.com/
Luna asta se implinesc 100 de ani de la nasterea cunoscutului Pastor Richard Wurmbrand. Asa scrie Tom White care conduce organizatia "Voice of the Martyrs" in ultimul articol al blogului cu linkul atasat mai sus...si ne impartaseste citeva secvente din viata fratelui Richard despre care nu s-a scris inca.

Si pentru omul asta a venit Christos...

2011-12-27T17:48:00.001-08:00

http://stiricrestine.ro/2011/12/27/au-primit-in-dar-biblia-sfasiata/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+StiriCrestine+%28STIRI+CRESTINE%29

cadoul unei amintiri...

2011-12-27T12:32:00.001-08:00

N-am mai scris nimic in ultimele zile: am fost ocupata cu evenimentele zilei…si printre altele am fost si la colinda – lucru pe care nu l-am mai facut de o multime de ani. Nu conteaza ca am fost cea mai batrina din grup…asta ca sa spun frumos ca am depasit cu vreo 15 ani pe cel mai in virsta colindator al grupului .

Nu-i asa ca oricit de greu ne vine sa ne aplecam sa ne legam sireturile, inauntru purtam in noi un copil nazdravan care se poate bucura si intrista in anumite situatii la fel ca un copil? Cred eu ca asta trebuie sa fie sufletul - si pentruca natura lui nu este materie, sufletul nu are virsta…nu imbatrineste ci doar se rafineaza…se imbogateste din experientele traite, dar pastreaza si din inocenta si bucuriile copilariei.

Am fost ca o sugativa care la atingere absoarbe tot ce este lichid…asa si eu am absorbit muzica si entuziasmul celor din jur…si bucuria…Si ce forma mai potrivita sa ne aratam bucuria decit zimbetul si risul…? Stiu oameni care cred ca risul vine de la diavolul. Nu este nimic mai departe de adevar. Undeva in Biblie scrie chiar ca si Dumnezeu ride…si El ride de cel rau. Dar am fost alcatuiti dupa chipul si asemanarea Lui…si ce lucru minunat sa semanam cu El…

Undeva in mijlocul acestor bucurii marunte care au alcatuit impreuna tesatura zilelor in care am sarbatorit Craciunul, am primit drept cadou o amintire…Cineva mi-a spus ca cele mai frumoase cadouri sint amintirile pentruca ele sint daruri pe care odata ce le primim nu le mai pierdem niciodata. Cit de mult adevar…

Si amintirea asta este destul de veche. Persoana respectiva mi-a amintit ca in urma cu vreo 25 de ani, casa mea era pentru ea locul unde s-a simtit intotdeauna bine, pentruca spre deosebire de alte case, eu n-am pus prêt pe lucrurile din casa ci pe oameni. Si oridecite ori venea stia ca poate sa se simta in largul ei fara grija ca atinge sau sifoneaza sau deranjeaza vreun obiect.

Mi-a picat asa de bine , ca nu pot sa va spun. Unele lucruri le faci in viata cu scopuri si cu motive multiple si crezi uneori ca nimeni nu observa si nimanui nu-i pasa si tot ceea ce faci pare zadarnic. Bineinteles nu ma refer la faptul ca neaparat trebuie cineva sa te complimenteze …ci parca ai vrea sa sti ca efortul tau a facut o diferenta pentru cineva- una cit de mica.

M-a pus pe ginduri amintirea asta si m-am apucat sa scormonesc in memorie sa-mi amintesc exact ce m-a determinat sa am atritudinea asta fata de lucruri si fata de oameni- - pentruca intr-adevar chestia asta nu era ceva innascut- ci a trebuit in mod constient sa-mi redirectionez mintea- ca si eu am apreciere pentru lucrurile frumoase ca orice alta persoana( poate chiar mai mult) si eu muncesc pentru foecare obiect si deci s-ar cuveni sa am grija de proprietatea mea…

Si cum m-am dus in urma cu gindurile , am ajuns la faza unde eram tinara …cu un copil…parasita de sot si …disperata. Si mi-am amintit cum toate usile s-au inchis dintr-o data pentru mine. Pot sa vorbesc de amintirile astea pentruca nu mai dor, si pentruca le pot folosi sa invatam ceva din ele. In Romania, ca femeie tinara, crestina, divortata, in afara de rude a mai existat o singura casa unde am fost primita, acceptata si apreciata chiar …si unde m-am simtit bine. Tinara familie care m-a primut asa cum eram si cu care am legat o prietenie de viata sint Rely si Costel Cristea – prietenii mei din New York. Si ma opresc aici ca stiu ca nu le place sa-i perii prea mult – ei fac multe alte lucruri poate putin stiute de restul lumii- dar le fac nu “ca” pentru Domnul- ci le fac “pentru Domnul”.

In America imi amintesc de multe ori cind din parcarea bisericii fratii se invitau unii pe altii duminica de duminica unii la altii…si eu imi luam fetele si mergeam acasa. Atunci am hotarit ca am sa muncesc sa am eu o casa – oriunde ar fi ea, si oricit de modesta ar fi- unde altii ca mine sau ca ei…sa se simta bine. Si ce binecuvintata a fost aceasta decizie…

Ma bucur ca si altii pot sa spuna ca au amintiri frumoase ca urmare a acestei decizii- dar pot sa va spun ca eu am fost cea care am cules binecuvintare dupa binecuvintare din afacerea asta. Si ce minunat sa aud dupa atita timp ca totusi …si altii au gustat din micile bucurii pe care Dumnezeu m-a ajutat sa le pot oferii. In economia Lui Dumnezeu nu se pierde nici un bob oricit de mic…El nu stinge un muc care fumega…El nu trece nepasator pe linga o nevoie oricit de mica - El nu uita binele si nu-si aminteste greselile pentru care i-am cerut iertare…Ne copleseste bunatatea Lui la fiecare pas…

Daca nu ma credeti cautati sa vedeti si voi ce bun este Domnul…Cereti si va va da, cautati si veti gasi, bateti…si va va raspunde…

IMAMI CONVERTITI ...

2011-12-27T04:20:00.001-08:00

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=VDyOcPdC_0Y

GINDURI IMPRUMUTATE...

2011-12-26T12:34:00.000-08:00

4 LEGI SPIRITUALE DIN VECHIME

- prima lege zice: “Persoanele pe care le intalnesti sunt persoanele potrivite”. Cu alte cuvinte, nimeni nu intra in viata noastra din intamplare; toate persoanele cu care interactionam se afla alaturi de noi cu un motiv, acela de a ne ajuta sa invatam lectiile de viata care apar si sa continuam drumul personal;

- a doua lege zice: “Ceea ce ni se intampla este singurul lucru care ni se putea intampla”. Nimic, absolut nimic din ceea ce se produce in viata noastra nu ar fi putut sa se intample in alt mod (nici macar detaliul cel mai nesemnificativ)… Nu exista: “daca as fi facut cutare lucru….s-ar fi produs alt cutare lucru….” NU. Toate si fiecare in parte dintre situatiile care se produc sunt perfecte, cu toate ca mintea si egoul nostru nu le accepta …
- a treia lege zice: “Orice moment in care se incepe este momentul corect”. Totul incepe in momentul potrivit, nici inainte, nici dupa; cand suntem pregatiti pentru ca ceva nou sa apara in viata noastra, exact atunci apare (incepe);

- a patra lege zice: “Cand ceva se termina, se termina”. Daca ceva a luat sfarsit in viata noastra, este pentru propria noastra evolutie, deci cel mai bine este sa inchizi capitolul si sa mergi inainte imbogatit cu acea experienta.
Cred ca nu este intamplator ca citesti aceste randuri acum; acest text ajunge la tine azi pentru ca esti pregatit(a) sa intelegi ca ,,nici un fulg de zapada nu cade niciodata in locul gresit”…

CE MARE ESTI...

2011-12-26T07:00:00.001-08:00

http://www.youtube.com/watch_popup?v=dxCRIF0m79w&feature=related

CE TI-AM CERUT EU ...SI CIT MI-AI DAT TU...

2011-12-26T06:38:00.000-08:00

http://adamaica.wordpress.com/2011/12/25/dincolo-de-patimi-bucurii/

CUM SARBATORESC UNII FRATI DE-AI NOSTRI...

2011-12-25T23:13:00.001-08:00

Si in timp ce noi ne pregateam de ziua de Craciun…citesc ca lucratorii sponsorizati de “Vocea Martirilor” erau pe un vapor pe coasta de Nord Coreea, dind drumul la baloane de heliu pline cu Biblii, trimitind Cuvintul Sfint peste una dintre cele mai intunecate natiuni. Pe cind se pregateau lucratorii sa se intoarca din expeditie, s-a auzit deja vestea ca dictatorul cu pumn de fier Kim Jong II a murit subit din cauza unui atac de cord.

In timp ce lumea speculeaza despre viitorul acestei tari, misionarii in slujba acestor teritorii spun ca ei sint pe cimp la semanat, nu la facut politica.

Crestinii din Nord Coreea continua sa fie persecutati si tratati cu brutalitate. Multi sint in inchisori la munca grea…de fapt numele acestor inchisori este “lagarul mortii” si cei inchisi acolo sint torturati si tinuti flaminzi.

Cu toate ca sintem inca sub impresiile sarbatorilor, sa nu uitam de cei care sint flaminzi, indura frig si batai si sint departe de cei dragi. Abia cind vom fi invitati la nunta Mielului, o sa putem sa respiram usurati si sa traim vesnic in Sarbatoare. Pina atunci…”La lucru frati pentru Christos in via Sa cu spor…Drapelul Lui sa-l tinem sus, lucrati, lucrati cu zor…Ca El ne da victorii- ne va da si glorii!!! Celor ce se-ncred in El – in Divinul Miel…

Click here to learn more and watch a short video clip of Sister Yang's powerful testimony of faith and perseverance.

OPEN HOUSE ( CASA DESCHISA) IN ZIUA DE CRACIUN...4...

2011-12-25T22:55:00.000-08:00

OPEN HOUSE ( CASA DESCHISA) IN ZIUA DE CRACIUN...3 - JOACA FETELOR FRUMOASE...

2011-12-25T22:38:00.000-08:00

OPEN HOUSE ( CASA DESCHISA) IN ZIUA DE CRACIUN...2 - JOACA DE BAIETI

2011-12-25T22:09:00.000-08:00

OPEN HOUSE ( CASA DESCHISA) IN ZIUA DE CRACIUN... 1

2011-12-25T21:52:00.000-08:00

OPEN HOUSE...( 1 )

2011-12-25T10:01:00.000-08:00

Aseara am fost cu colinda...Acuma sa nu credeti ca sintem asa un cor grozav, ca nu sintem nici pe departe. Unii avem voci, dar nu le-am mai folosit de mult si par ruginite. Sora mea era cu o infectie la sinus si o tusa de nu se putea opri. Dar e diferenta mare intre a asculta pina si cea mai minunata interpretare muzicala si bucuria de a cinta, in special in noaptea de Craciun.
Am fost si la citeva familii americane care ne-au chemat. Una dintre ele care stia ca venim sa-i colindam a scris un afis pe care l-au pus pe pomul din fata casei si cu o lanterna deasupra ca sa lumineze afisul. A fost imbucurator si induiosator. Ne-am simtit atit de bine...
Cum am mai zis...nu asteptati sa auziti cine stie ce cintare de la noi- numai imaginati-va ca impreuna cu noi si altii ca noi s-a alaturat o oaste fara numar de ingeri ...oh...si cind a ajuns cintarea la tronul Mielului iubit...a fost cel mai dulce sunet posibil. Stiti de unde stiu? Cind copiii mei erau mici si cintau...nu erau sunete mai placute ca cele ce ieseau din gurita lor. De acolo stiu...si stiu cit de mult ne-a iubit si cit de mult s-a sacrificat pentru noi Domnul Isus. Si n-as fi stiut asta niciodata daca nu ajungeam parinte si daca nu intelegeam ca inainte de a ma gindi la mine, normalul este si era din ziua cind i-am tinut pentru prima data in brate, sa ma gindesc la ei.

Fie ca in acest Craciun sa nu va ginditi cit sinteti de fara energie, sau ca n-aveti o voce prea buna, sau n-ati cintat de mult...mai luati pe cineva cu voi si mergeti si colindati cel putin un vecin, o ruda, un prieten.
La noi acasa astazi este "Open House" (Casa deschisa). Dupa masa de prinz cu familia, prietenii o sa (speram ca o sa...) vina sa stea de vorba cu noi si noi cu ei...si sa mai aflam unii de altii si sa ne reamintim ca in urma cu mai bine de 2000 de ani Domnul Isus a venit pe pamint pentru unii ca noi: rai, incapatinati, mindri, rautaciosi, etc, etc...plini de pacate. Dar ne-a iubit...si celebram acest fapt- ca sintem ai Lui si sintem iubiti...si ne bucuram...

TOTI COPIII AU PRIMIT CEVA...

2011-12-24T23:24:00.000-08:00

MODESTII ...LA COLINDA...

2011-12-24T22:30:00.000-08:00

O POVESTE DE CRACIUN...

2011-12-24T14:16:00.000-08:00

Anul acesta prietena mea ( sper sa nu se supere ca o numesc prietena) din Romania mi-a facut multe surprize. Iata inca una facuta in ajunul Craciunului...Un Craciun fericit abbu...

viorica abbu has left a new comment on your post ""O MINUNE..."":

"Am pastrat aceasta poveste pentru Craciun.
Este cadoul meu destinat unui preot.
Un preot si un om
Sau poate numai OM.

Preotul Neculae Tanasa

De 20 de ani are grija de copii abandonati, de copii fara parinti, de tinerii alungati din caminele de copii.
La Valea Polopului si Valea Screzii parintele ne da lectia omeniei si a dragostei de om, de copii.
Tata a 6 copii, parintelui nu i-a placut ca fete tinere fac avort, nu i-a placut ca sunt copii alungati de acasa sau parasiti, batuti sau lasati fara de scoala.

Cu asta a inceput.
In 1990, a pus bazele primului centru pentru acesti copii.
S-a luptat cu toti si cu toate.
S-a luptat in primul rand cu satenii, care se uitau la el ca la un ciudat.
S-a luptat cu autoritatile pentru autorizatii, materiale de constructii, mancare.
Tot oamenii cu inima l-au ajutat.

Prin cele doua centre au trecut 1600 copii. Au invatat scoala, au facut putina zestre si au fost insotiti cu dragoste pana la casatorie.Pentru baietii gata de insuratoare a cumparat pamant. Pentru fete strange zestre.Cine poate munci trebuie sa munceasca si sa produca. Parintele este si manager si psiholog este si mama si tata.

382 de suflete se aflau cand a izbucnit incendiul.
Acesta a distrus magazia de alimente,3 cladiri si a facut pagube uriase.
Tot oamenii au sarit in ajutor. Statul roman inca cauta in birocratie unde se incadreaza si la ce aliniat sa treaca povestea.
Centrele se vor reface.Parintele Tanase va continua sa imparta alimente, dragoste, lectii de scoala dar mai ales lectii de viata.

CRACIUN FERICIT PARINTE !

Nu astepta minuni de sus, nici de la stapanire,asteapta oamenii cu inima sa fac adevaratele minuni."

...............

Un singur lucru vreau sa adaug abbu- si acela este ca daca exista asemenea oameni este tocmai pentruca exista Cel de sus...El ne da fiecaruia sansa sa devenim mai mult ca El. Ne ajuta pe noi ca sa-i ajutam pe altii...Fasra El, lumea asta ar fi un hau fara fund si un haos...Stiu asta pentruca tot ce este bun in mine am primit de la El.Si daca-l intrebi pe preotul Neculae, o sa-ti spuna exact asa ca si mine...

RUTHY SARBATORIND 21 DE PRIMAVERI...

2011-12-24T08:02:00.000-08:00

"O MINUNE..."

2011-12-24T06:57:00.000-08:00

Deseara este ajunul ( la noi in America), dar eu deja am primit un cadou pe blog , de la voi cititorii...Uitati-va la numarul de alaturi care a trecut de 400.000...Pentru acest dar va multumesc tuturor.
Vreau sa va amintesc ca de Craciun sarbatorim "O minune"...Si minunea este ca El ne-a iubit si S-a coborit la noi; nu conteaza data exacta - mai ales pentru cineva care n-are inceput si n-are sfirsit...important este ca ni s-a dat noua oamenilor un har nemeritat si asta este prilej de mare bucurie...
Asa ca...in seara asta si de acum incolo..."Cintati toti de bucurie ca Chrostos S-a nascut! Sa-i cinte sprea Lui marire cerul si pamintul..."

PROMISIUNEA MEA...

2011-12-23T21:58:00.000-08:00

Am, gasit frazele de mai jos ca fiind foarte adevarate...si m-am hortarit sa le traduc pentru alti parinti...

"Promisiunea mea facuta copiilor mei este ca atit cit am sa traiesc voi fi Parintele lor NR1. si abia apoi prietenul lor.

-Am sa te urmaresc, am sa imi pierd mintile in privinta ta, am sa-ti tin conferinte, am sa te innebunesc, am sa fiu visul tau cel mai rau, am sa te hartuiesc ca un ciine de vinatoare atunci cind ai nevoie de aceste servicii- pentruca TE IUBESC!. Cind ai sa intelegi toate aceste lucruri abia atunci am sa stiu ca ai ajuns un adult responsabil.

N-ai sa mai gasesti pe nimeni in viata asta sa te iubeasca asa ca mine, care sa se roage pentru tine pentruca ii pasa de tine si care sa se ingrijoreze in dreptul tau mai mult ca mine.

Daca nu ma urasti pentru asta macar odata in viata ta - inseamna ca nu mi-am facut bine meseria de parinte..."

Scotch ...incognito...

2011-12-22T20:14:00.000-08:00

SE MAI INTIMPLA PE UNELE LOCURI...

2011-12-22T17:38:00.000-08:00

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=Vnt7euRF5Pg#!
http://www.youtube.com/watch?v=AXvOzPLysok&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=9865b-K9s2w&feature=related

UN INTERVIU CU UN RABIN

2011-12-22T10:25:00.001-08:00

Aseara am auzit un interviu dat unui rabin crestin. Foarte, foarte interesant…Multe intrebari care le aveam despre majoritatea evreilor care sint atit de liberali ( in sensul pe care il dam noi cei din America cuvintului liberal) si-au gasit un oarecare raspuns in cele auzite.

Cum era seara si eram din nou la volan pe traseul meu spre casa, n-am avut la indemina cele necesare sa scriu numele rabinului- de altfel si autor al unei carti pe care am sa incerc sa vad daca o gasesc fara sa imi amintesc titlul cartii sau numele autorului…

Nascut in New York intr-o familie de evrei conservativi- (dar nu ortodoxi), este educat in traditiile evreesti pe care familia lui le tine cu sfintenie. La 7 ani merge la scoala evreiasca , invata ebraica…studiaza Torra, etc.

Ca unul care a devenit crestin, undeva prin anii de facultate, fiind un bun cunoscator si intelegind de-acum si pe evrei si felul lor de viata si apoi invatind despre crestini, omul intelege mai bine diferentele si dinamica care exista intre cele doua entitati.

Spunea el ca noi crestinii cind avem de-a face cu evreii sintem convinsi ca ei cunosc Vechiul Testament si ca vorbim pe picior de egalitate sau chiar ne simtim in dezavantaj cumva deoarece ei cunosc traditiile evreiesti si alte amanunte care dau si mai mult sens evenimentelor din Biblie. Spre mirarea mea am auzit ca 90% dintre evrei nu au habar de nimic din Vechiul Testament – ca desi pastreaza unele traditii nu au o cunostiinta intima a propriei lor mosteniri.

Am aflat ca ei sint instruiti ca noi crestinii ii consideram pe ei vinovati de moartea lui Isus. Ca evreii au o toleranta la multe lucruri dar ca Isus nu este unul dintre aceste lucruri…ca este o mare rusine pentru un evreu sa devina crestin, samd.

In liceu a avut un coach pe care l-a indragit mult – un om integru dar…un obsedat cu Isus…dupa cum spunea el. Acesta l-a invitat chiar la studiile biblice ce le avea cu alti tineri si i-a dat si o Biblie. Dupa ce in facultate a ajuns sa experimenteze tot felul de lucruri inclusiv drogurile, ajunge la un moment dat sa cunoasca pe cineva foarte apropiat – prietena lui care fusese un adict pe droguri si in pragul sinuciderii la un moment dat - dar - si-a dedicat viata lui Christos si a facut o intorsatura de 180 de grade. Curios si surprins pleaca de la facultate cu motocicleta iarna vreo 80 de km acasa la el sa isi ia Biblia aceea primita in liceu, vine inapoi , se inchide in camera lui si incepe sa citeasca Biblia cu o foame si o curiozitate pe care nici el nu si-o poate explica. In tot acest timp prietena lui – fosta adicta se roaga impreuna cu grupul ei de studio biblic pentru el.

Citind Biblia, in Matei vede inca de la inceput ceva ce-i fura atentia -ceva foarte cunoscut luiut lui…Cartea neamului lui Isus Christos…Recunoaste numele Patriarhului Avraam si a imparatului David si este pur si simplu surprins sa afle cit de evreu este Isus…Realizeaza ca si Isus a fost crescut de doi parinti evrei care duc jertfa la templu, ca Isus a invatat din Torra …de unde el credea ca Isus s-a nascut la Roma, poate la Vatican…din parinti ai caror nume de familie era Christ: Iosif si Mary …

Si din ce citeste dintr-aia intelege mai mult si mai bine. Spune el ca Isaia 54 si Psalmul 22 au fost bucatile de lectura care l-au lucrat , l-au convins, l-au schimbat…

Mai zicea el un lucru interesant…ca dintr-o data a realizat ca traditia everilor de care tin cu atita incapatinare vorbeste de un Dumnezeu al lor care a fost in trecut, a facut minuni printre ei…dar care parca a disparut la un moment dat si nu mai exista…Si tocmai in aceasta pauza fara explicatie Noul Testament vine sa completeze tot ce lipsea de acolo.

Cel care lua interviul l-a intrebat atunci daca evreii il asteapta pe Mesiah…si a raspuns ca majoritatea de 90 la suta nu-l amintesc de loc… ca pe undeva ei se multumesc cu acum si aici si poate acestui lucru i se datoreaza faptul ca se implica in atitea decizii sociale care sint impotriva propriilor lor principii: cum ar fi avortul, si assist suicide, si alte chestii sociale pentru care multi everi cheltuie timp si bani aiurea.

Si cu asta am capatat ceva intelegere in nedumerirea ce am avut-o cind evreii au participat atit de intens si au investit atit in a-l allege pe Obama presedinte…si uite ce multam au dela el acuma…

Pentru mine cel putin discutia m-a facut sa inteleg ca evreii il resping pe Christos pentruca nu isi cunosc bine nici ceea ce au si ce zic ca pretuiesc. Daca ar citii cu atentie Vechiul Testament ar intelege ca istoria lor nu s-a terminat acolo si ca ceea ce urmeaza…esre Noul Testament si ca déjà au parcurs o mare parte din Istoria de acolo. Ar intelege ca Isus este atit al lor cit si al nostru si Isaia 54 si Psalmul 22 aduc multa lumina in privinta asta…Si va venii vremea cind inca odata evreii o sa caute dupa lege- dupa Torra sa o citeasca sis a o studieze…si nu mai este mult…si cind vor intelege ceea ce citesc…istoria omenirii va fi la ceasul al 12-lea…

Colindind la Modesto, romaneste ...fratilor nostri americani...

2011-12-22T04:14:00.000-08:00

http://www.facebook.com/photo.php?v=10150532351260211

http://www.facebook.com/photo.php?v=10150532368015211

http://www.facebook.com/photo.php?v=10150532497940211

TATAL NOSTRU...

2011-12-21T21:17:00.001-08:00

Un gind ma framinta de citeva zile…si o hotarire. Am stiut de ceva vreme ca nu ma rog nici suficient si nici potrivit. Fac ce fac si 95 % din rugaciune este dedicata cererilor. Si uneori uit sa ma adresez corect, sa aduc multumiri, sa dau Domnului atentia cuvenita. Pur si simplu, hodoronc tronc- vin cu problemele mele…si ma intind si le explic…si le iau de la capat uneori ca si cind Dumnezeu ar fi uituc si eu vreau sa fiu sigura ca tine minte tot ce i-am cerut si nu uita nici unul din punctele de pe lista mea .

Si mi-a venit un gind zilele astea …sa recit cel putin odata pe zi rugaciunea “Tatal nostru”. Dat fiind ca Insusi Mintuitorul ne-a dat acest exemplu de rugaciune, ea cuprinde suma tuturor lucrurilor de care trebuie sa amintim, in forma lor corecta, in ordinea corecta…Rugaciunea vine dintr-un unghi complect diferit rugaciunilor pe care le spun eu de obicei…atunci cind imi imping voia si agenda mea in fata Domnului cerind ca “voia mea” sa fie adusa la implinire…Si la urma urmei Domnul Isus pe ucenicii Lui i-a invatat aceasta rugaciune...

Nu stiu cind si de ce am renuntat sa ma rog aceasta rugaciune…si nu stiu de ce este spusa mai ales de copii, cind cuvintele ei sint mai mature si mai serioase decit orice alta rugaciune pe care as putea sa o rostesc. Un credincios matur trebuie sa doreasca sa “vie imparatia Lui”… Din nefericire rugaciunile noastre se adreseaza mai mult acestei lumi pe care vrem s-o indreptam sau sa o facem accesibila sau acceptabila noua…vrem impliniri pentru dorintele noastre de aici si de acuma. Nu stiu daca atunci cind vorbesc de pacatele mele si de greselile mele ma gindesc vreodata si la cei care mi-au gresit…de obicei ma gindesc doar cum sa-mi fac curatenie si ordine in propriul suflet fara gind la ceilalti…poate chiar tinind prizonieri in inima mea pe cei care mi-au gresit si nu simt nicidecum ca trebuie sa-i eliberez de datoria care o au fata de mine…

Si uite-asa…dintr-o data …am inteles ca rugaciunea “Tatal nostru” este rugaciunea de care am cea mai mare nevoie…si incepind cu ziua de azi, mi-am propus sa ma rog cel putin odata pe zi aceasta rugaciune. Si las sa fiu ca un copil…ca pina la urma, lor li s-a promis Imparatia Cerurilor…

NEAPARAT TREBUIE CITIT...

2011-12-21T12:20:00.001-08:00

http://barzilaiendan.wordpress.com/2011/12/20/poveste-de-dragoste/

PREOCUPARI DE SEZON...

2011-12-21T10:07:00.001-08:00

Am fost ieri la cumparaturi. Cu toate ca toti se vaita ca economia e proasta, magazinele sint pline…si trebuie sa te invirti bine ca sa gasesti un loc sa parchezi. Au angajat vinzatoare in plus -de sezon…ca sa faca fata publicului. Aglomeratie peste tot…

M-am gindit ca asa o fi fost si in Bethleem in seara aia cind Maria era in criza de timp…si de spatiu. Trebuia sa-L nasca pe Christos si oamenii erau tare ocupati ca sa-si gaseasca ei confortul…ca sa-si stimpere ei foamea, ca sa aiba ei un loc de dormit…

Care este diferenta dintre primul Craciun si Craciunul asta? Pentru marea majoritate …pentru lumea care se inghesuie sa cumpere , sa procure, sa-si faca rost, sa-si gaseasca si sa-si gateasca culcusul…nimic nu s-a schimbat. Toti alergam pentru noi, pentru ai nostrii. Asa a fost atunci si asa este si astazi. Da…numele sarbatorii spune ceva, dar marea parte din timp sintem preocupati cu noi insine.

Intr-un anume fel putem zice ca lumea de atunci a fost prea ocupata ca sa-l primeasca pe Christos asa cum astazi ocupatia asta cu nevoile si dorintele noastre personale ne inghite tot tuimpul disponibil. Un lucru este sigur – ca sa se nasca Christos in inima noastra trebuie sa-I facem loc – asa cum in Bethleem a fost nevoie de un loc…de un spatiu privat, intim…Nasterea este un act intim, desi in zilele noastre unii fac circ si din treaba asta.

Preocuparea mea este cu mine mai mult decit cu altii. Nu scriu ca sa va arat cit sint eu de bine si ce rai sint altii…Ma vad ca pe unul din gospodaruii cumsecade al Bethleemului, ocupata pina peste cap cu pregatirile acestei sarbatori. O sa am musafiri si casa o sa-mi fie plina si vreau ca fiecare coltisor sa fie maturat si decorat ca oaspetii mei sa se simta bine sis a stie ca ii pretuiesc, etc…DarEl? Ce pregatire fac pentru El? Care-I spatiul pe care I L-am pregatit? Este curat? Primenit? Este dulapul unde tin aspiratorul care duhneste a miros de praf? Sau locul ala intim cu fotoliul cel mai confortabil din casa?

Ce-ar fi sa-L iau cu mine pe unde merg…sa facem pregatirile impreuna…sa ii spun ca dintre oaspeti El este cel mai pretuit, si ca daca n-ar fi El, n-as avea ce sa sarbatoresc? Ca nici un dar pe care l-am primit vreodata nu se compara cu darurile cele mai mici pe care mi le da El mie, in fiecare zi…

Totul este perspectiva…ca pot linistita sa-mi vad de treburile zilnice si de sarbatori si de sarbatoriti atita vreme cit locul Lui este in centrul activitatilor mele …atit avreme cit inainte de orice alta pregatire, am rezervat spatiul cel mai pretios din viata, inima, locuinta mea, numai pentru El.

CONSTRUIND AL TREILEA TEMPLU IN IERUSALIM...

2011-12-21T05:22:00.001-08:00

http://www.youtube.com/watch?v=O9UmYO0EtfU&feature=related

PRIN CEATA...SI ...PE GINDURI...

2011-12-20T12:16:00.001-08:00

Mi s-au incrucisat ochii azi dimineata dupa o ora de condus pe ceata. In fiecare an cind ajung la lunile de iarna si dau de diminetile astea teribile in care nu vad doi pasi in fata masinii, am momente de adinca meditatie la starea lumii, a vietii mele pe pamint si a felului cum strabat portiuni din viata care par tot atit de dificile ca si drumul meu la lucru de azi dimineata.

Am mai scris despre ceata si parca de fiecare data am o alta perspectiva si ma incearca alte emotii, alte ginduri, alte descoperiri. De obicei plec la lucru tirziu si mai totdeauna sint cu piciorul pe aceleratie mai mult decit ar trebui. Mi-au mai zis unii colegi care vin din aceeasi directie cu mine ca trec pe linga ei fluierind ; ca sa vezi cu ce se ocupa ei pe sosea… eu oare de ce nu-i vad cind trec pe linga ei?

Traim zile cetoase din toate punctele de vedere: economia este in ceata, politica…oh…ce ceata este acolo, societatea este in ceata si ce sa mai zic ca s-a lasat usa de afara deschisa si a intrat ceata si in familii si chiar si in biserica. De unde stiu? De la confuzia in care se traieste…de la confuzia fata de govern…ii schimbam pe unii si ii votam pe altii dar nu stim mai nimic despre ei…ceata. Ma gindeam mai de mult ca mi-ar fi placut sa fiu consilier. As fi putut ce-l putin sa dau multe sfaturi cu privire la…greselile care trebuie ocolite- asta este domeniul in care m-as pricepe cel mai bine…Dar in ziua de astazi, cu ceata asta profunda, ce mai bataie de cap…ce mai durere de suflet…ce nebunie se traieste in jur…Nu cred ca mi-ar place sa mai stiu si durerile si necazurile altora ca mi-ajung ale mele.

Nu stiu cum se face ca azi dimineata desi am cautat o masina dupa care sa merg, au facut ce au facut si am ramas in fruntea coloanei. Fantastic de greu sa conduci si foarte obositor cind nu vezi nimic, nimic decit aerul ala laptos. Am dat drumul la stergatoare si la aerul cald care sa tine parprizul in cea mai buna forma…si m-am trezit aplecata peste volan si cu ochii mari cit cepele…ca si cind daca i-am deschis la refuz o sa vad mai bine. Si dupa o vreme cind mi-am dat seam ace pozitie am mi-a venit sa rid…ca ai fi zis ca-s gata sa sar pe geam afara…

Pe drumul nostru ingust este ceata uneori…si da…sint umbre prin valea prin care calatorim. Dar avem o invitatie care daca o acceptam, putem calatori fara sa stam in pozitia mea de azi dimineata. Domnul Isus ne spune sa pasim pe urmele lui. Nu conteaza cum este relieful…ce este in fata, cit e de groasa ceata…ce prapastii sint de o parte si de alta…cind passim pe urmele Lui nu mai avem nici o grija. El stie calea si El ne duce acasa in mod sigur. Daca azi dimineata as fi avut o alta masina dupa care sa ma ghidez, mi-ar fi fost mult mai usor…darmite sa stiu ca Fiul Celui Prea Inalt imi croieste drum…si-mi tine loc de calauza…

Ce privilegiu, cita grija, cita dragoste are El fata de noi cind s-a gindit in detalii la toate aspectele vietii noastre de pelegrini…

Si apoi mi-am amintit de steaua care i-a calauzit pe magi…pina au ajuns in locul unde era Pruncul. Si noi avem o stea calauzitoare – o sursa de lumina care ne duce pina la locul unde il vom gasi pe El, Mintuitorul nostru. Cuvintul Lui este cel care ne lumineaza, ne ajuta sa pasim in credinta, tot mai sus, tot mai aproape…

Asa ca nu ma tem de ceata…si nu ma tem de nici un rau…caci El este cu mine…

DACA N-A INNEBUNIT LUMEA ASTA...NU STIU CE SA ZIC...

2011-12-20T05:18:00.000-08:00

http://www.youtube.com/watch?v=pSWN6Qj98Iw&feature=share

CHRISTMAS CONCERT- GALLO CENTER- THE POINT Of GRACE...

2011-12-19T22:23:00.000-08:00

Concert cu grupul crestin "Point of grace" in umilul nostru oras, Modesto. O seara de neuitat...
http://www.youtube.com/watch?v=cRELwXTMy_U

http://www.youtube.com/watch?
v=GcGOXYb4_XQ&feature=endscreen&NR=1

http://www.youtube.com/watch?v=y5gW9FUqp90&feature=list_related&playnext=1&list=SP833AFC18B49E1C93

http://www.youtube.com/watch?v=5STGOf08Swc&feature=related

UN PAT PE MASURA UNUI IMPARAT!

2011-12-19T22:00:00.001-08:00

ESTE NEVOIE DE UN CADOU PENTRU CINEVA IN ALIBABA...

2011-12-19T21:59:00.000-08:00

Este luna cind oamenii isi fac cadouri unii altora. Va fac o sugestie...cititi articolul lui Sali Sabri din Alibaba si vedeti daca nu va indeamna inima sa trimiteti un cadou la cei care ar avea nevoie de el...in loc sa-l dati cuiva care are prea mult si nu o sa-l pretuiasca -( si stim noi fiecare care sint acei ce vor face mofturi sau vor dispretui cadoul pe care intentionam sa li-l dam.)
Iata linkul...http://musulmanii.wordpress.com/2011/12/17/cronicile-din-ali-baba57-farfurie-folosita-de-vanzare/

HAITA DE LUPI...

2011-12-19T18:03:00.000-08:00

(O POVESTE MAI VECHE)

Tatal meu este un bun povestitor. Ieri la ora de rugaciune ne-a povestit o intimplare reala povestita de fratele Marisescu, un batrinel din vechea biserica din Petrila, de unde am venit noi. I-am spus ca am sa-l pun pe blog …m-a amenintat ca nu ma mai lasa inauntru cind vin la ei si ma tine la marginea covorului.
Mi-a mai sugerat sa scriu doar ca stiu povestea de la unul de la Dealul Babii…Acuma, vedeti si voi cit sint de ascultatoare. Am 54 de ani si tatal meu 77. Cum sa ma mai pedepseasca? Poate scap si nu ma afla. Are computer dar daca n-o sa-mi citeasca articolul…data viitoare cind merg in vizita o sa ma lase sa intru si pe covor…

Si acum povestea lui cu tilc. Zicea el ca intimplarea s-a petrecut pe Clisura Dunarii. Imi amintesc ca in copilarie am mers pe drumul ala, dar acuma cred ca nu mai exista de cind a fost construita hidrocentrala de la Portile de Fier si Dunarea a acoperit insula Adakale…Dar oricum, intimplarea s-a petrecut pe-acolo pe undeva. Un grup de tigani lautari, s-au dus intr-un sat indepartat de acolo pentruca sa cinte la o petrecere de nunta. Si au petrecut ei bine acolo, au cintat cu vioara si burduna si tambal si acordeon…si cind petrecerea s-a terminat, s-au urcat inapoi in caruta si s-au indreptat spre casa. Doar ca pe la mijlocul drumului, pe un loc salbatic si parasit, au fost atacati de o haita mare de lupi. Lupii s-au apropiat de ei si i-au inconjurat. Calul s-a oprit speriat si oamenii din caruta nici ei nu erau mai curajosi…

Nu fusesera ei prima victima a lupilor si stiau bine ca nici ei si nici calul n-au scapare. Cel mai batrin dintre ei si cel mai curajos, le zice la un moment dat…
-Mai…tot am cintat noi toata viata…hai…luati-va instrumentele si sa-i zicem una buna . Daca tot murim, cel putin sa murim facind ceva ce am indragit toata viata…Si s-au pus lautarii nostrii pe cintat.

De unde lupii urlau inainte…cind a inceput taraful sa cinte, au incetat sa mai urle…si rind pe rind s-au intors si au plecat unul cite unul…De la o vreme au putut urni si calul din loc si au tinut-o intr-o cintare pina au ajuns in satul lor…
…………………..

Tatal meu a zis ca el a incercat sa-i cinte la un ciine cu muzicuta sa vada ce reactie are…Va imaginati ca , ciinele n-a suportat sunetul muzicutei asa cum nici lupii n-au putut suport sunetele acute ale viorii…

Acuma, eu mi-am tras “folosul” din povestea asta. M-am gindit de cite ori in viata nu ne simtim incoltiti de probleme ca de o haita de lupi…intr-o parte urla o boala, in spate te string de git finantele, la dreapta te ataca cineva la munca…si ajungi disperat si nu vezi nici o iesire . Cind te apuca tremurul si groaza si n-avem unde sa mai alergam sau nu ne mai tin picioarele…ridica miinile spre cer si cinta o cintare de lauda. Cel rau nu suporta sa-i aducem lauda Lui Dumnezeu . Urechile lui gingase nu pot asculta nimic bun...asa ca ne va scuti de prezenta lui in scurt timp...Si nu uitati...trebuie s-o tinem intr-o cintare pina ajungem acasa la Tatal Ceresc...Acolo numai vom fi in siguranta.

Tatal meu a ales aseara Psalmul 147. Laura mea, mi-a spus saptamina trecuta ca intr-una din zilele ei cele mai negre a deschis Biblia si a citit Psalmul 34. Si ca de atunci, de cite ori e necajita, citeste acest Psalm.
Iata citeva versete din el…

“Cind iti intorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, si nu ti se umple fata de rusine. Cind striga un nenorocit, Domnul aude, si-l scapa din toate necazurile lui. Ingerul Domnului tabaraste in jurul celor ce se tem de El, si-i scapa din primejdie. Gustati si vedeti ce bun este Domnul. Ferice de omul care se increde in El. Temeti-va de Domnul, voi sfintii Lui, caci de nimic nu duc lipsa cei ce se incred in El!”